Vineri

Vineri... zi cu ploaie... zi trista de decembrie. Noroasa si foarte gri! Eu care iubesc soarele nu imi place prea mult.

Imi fac datoria. Merg la scoala si "educ" oameni... care se bat ca animalele - nu exagerez, credeti-ma (vorbeam cu bodyguazii care sunt platiti din banii parinitlor pentru a-i pazi cat sunt de violenti. Cica au probleme comportamentale. Da, chiar au. Atunci de ce stau in scoli normale?) - dau note, asa mai mari ca e Mos Nicolae. Asta stiu sa ceara. Plec, obosita si dezgustata.

Caut un loc unde sa ma adun si sa imi intaresc fortele. Ajung la Manastirea Radu Voda. Acolo, o fetita imi apare in fata si imi spune:

-Nu vreau bani, dar va rog sa mergeti sa imi luati ceva de la alimentara din colt.

-Bine, cand ma intorc, ii raspund.

Nu scap... la intoarcere ma observa.

-Mi-ati promis ca imi luati ceva.

-Iti dau bani si iti iei tu ce vrei.

-Cum vreti. Si mai am o rugaminte la dvs. cand mai veniti pe aici, imi aduceti si mie ceva de mancare? Stiti, se apropie acum sarbatorile si cred ca nici nu va veni Mos Nicolae la noi.

In acel moment am simtit un gol in stomac. Cat poate fi de greu sa fii copil si sa nu vina Mos Nicolae. Il astept eu, la anii mei - bine ca sufletul e inca avid de povesti ha ha ha - dar copiii?

Off.... ce viata cruda...

Nu stiu... daca m-ar lovi norocul si as castiga bani - din munca cinstita, din scris sau altceva - le-as face pachetele si le-as adrui ceva acestor copii.

Eu, azi, am primit un sarut in par de a o colega care are copii de seama mea. Mi s-a spus:

-Cadou de Mos Nicolae!

-Multumesc, raspund incantata - si eu sunt chiar o fata iubita si rasfatata de cei din jur. Si tot primesc... si ma bucur... si imi doresc din suflet sa daruiesc mai departe!

Stau linistita sia scult muzica. Suna telefonul. Raspund. De la scoala de soferi.

Daa.. buun... ma scot din amortire. Imi promisesem ca termin si cu asta anul acesta, dar am intrat in stare de amortire. Acum, de rusine, poate reusesc sa finalziez. Dar... ma impiedic din nou de nevoia de bani. Asa se intampla cand iei decizii fara sa gandestii prea mult pe viitor. Invatamant mi-a trebuit... ma limitez la ce am.

Ce o vrea Dumnezeu asa sa fac... Am obosit...