Sora mea a luat o carticica pentru a o dona la SOS Satele Copiilor, unde firma la care este angajata face frecvent voluntariat. Mi s-a parut frumos, pentru prima data am realizat ca am scris o carte PENTRU copii.
M-am simtit utila.
Aseara, neavand somn - sunt atat de obosita mental, inca nu ma pot odihni - ma gandeam sa duc la biblioteca scolii 2-3 carticele.
Azi... ma gandeam care au fost primele semne ca mi-as dori sa scriu.
Anul trecut, prin noiembrie... am participat la o lansare de carte. Douglas Kennedy mi-a dat autograf (cu stiloul, mi-a scris: "Lovely name")... mi-a placut. Ma gandeam: oare cum este sa fii scriitor? Apoi, o buna prietena, mi-a daruit o felicitare cu o penita de stilou - asemanatoare cu cea primita de la colegele mele Lucia si Beatrice cand am plecat din institut - apoi aparitia in revista ELLE a "cronicii" facute de mine la acea seara de lansare.
Am trait aceste zile minunata senzatie, pe care nu o pot percepe la adevarata valoare... sa dai autografe.... Frumos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu