Viata mea

Asta imi doresc. Sa scriu la o revista de succes, sa ajung pe coperta, sa devin cunoscuta prin scris.

Zilele astea, am inteles ca, unii colegi ma considera o ratata. Nu stiu de ce. Poate ca am vorbit prea mult si nu trebuia. Poate un strop de invidie? Ma bucur ca nu m-am lasat orbita si am inteles ca ceea ce fac nu este cercetare. Nu mi-a placut niciodata sa ma mint. Daca e sa fac comparatie, am facut mai mult decat ei. Dar nu-mi pasa, desi doare. Nu dau explicatii nimanui. Sunt multumita cu viata mea. Citesc, merg la teatru, socializez, scriu, cunosc oameni interesanti care au incredere in mine -deci clar pot. Inclusiv viata personala e buna. Sunt eu pretentioasa, si nu pot accepta pe oricine in viata mea, caci imi doresc copii frumosi, dar si destepti. Imi doresc un om citit, care sa se implice in educatia copiilor mei. Mai ales ca, dupa intalnirea de aseara, am vazut niste tatici super - ca model de parinte, ma refer. Am inteles ieri, sau m-am convins ieri, ca, pot aparea incompatibilitati pe parcursul unei relatii. Atunci, e bine sa spui: gata, stop. Nu are rost sa te chinui. De ce? Doar ca sa fii in randul lumii? Sa fii casatorita ca asa e bine? Am vazut cupluri care se potrivesc ca doua picaturi de apa, asa ca, pana nu simt ca am intalnit omul care trebuie sa imi fie alaturi, nu ma mai agit, nu imi mai fac sange rau.

Vorba unui cantec: "Din cafea am aflat ca va fi bine, Desi iubirea de-o vara nu tine."

"Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai." Jorge Borges