miercuri, noiembrie 19

Cu timpul - Jorge Luis Borges

Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete... ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum, pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.
Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intradevar poate suporta, ca intradevar are forta, ca intradevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiecare zi invata.
Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut.
Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.
Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.
Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate.
Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.
Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.
Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai.
Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment.
Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt...
Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.
Dar din pacate, se invata doar cu timpul.

duminică, noiembrie 16

Talismanul meu




Desene facute special pentru mine de un baietel de 2 ani si 7 luni, Rares Alexandru


O prietenie frumoasa...


Vineri, a fost ultima zi de munca a unei colege tare dragi. O fata atat de puternica, desi atat de tanara. Mereu zambareata, cu parul carliontat...rebel, ca si ea. Plina de viata, de dorinta.



Ne-am angajat la 2 saptamani una fata de alta. Ea a fost prima...Ne vedeam pe hol ne salutam si atat.



Cand institutul a sarbatorit 3 ani de la infiintare, am stat la aceeasi masa...am aflat incetul cu incetul, ca stam in acelasi cartier, ca am studiat la acelasi liceu, ca avem aproximativ aceeasi specializare.



Timpul, ne-a adus impreuna cand am plecat in prima delegatie, la Baile Felix. Am fost colege de camera 4 nopti si 5 zile. Ne-am impartasit vietile ... am invatat multe de la ea, desi nu i-am spus niciodata. Dar, intr-o zi va afla cu siguranta cat a insemnat de mult pentru mine intalnirea cu ea.



Apoi, am fost in Slovacia la conferinta. A fost prima data -pentru fiecare din noi - cand am iesit singure din tara. Am mers cu trenul, am schimbat in Budapesta. Ne-am descurcat de minune.



Ne-am uimit si pe noi. Ha ha ha... A fost o perioada grea pentru mine (probleme personale) si mi-am cam varsat nervii pe ea. Nu am fost o companie deloc agreabila. Ma mir cum m-a suportat. Mi-a fost alaturi cand mi s-a facut rau de la pastele cu branza de oaie si jumari afumate. Acum imi vine sa rad cu lacrimi, dar atunci simteam ca nu mai ajung in Bratislava sa-mi iau din bagaj medicamentele. Peripetii...Dar nu uit, cum ma intreba:"Clau, tie bine?"



Imi amintesc usurarea citita pe fetele noastre cand am vazut ca scria CFR pe tren ...in gara la Budapesta. Nu am crezut niciodata ca suntem asa patrioate...sau poate unde am stat numai printre straini.



De Sf. Mucenic Claudiu (ha ha ha) mi-a adus un semn de carte deosebit, cu valoare sentimentala pentru ea...Este special, intr-adevar! M-a emotionat gestul...si cuvintele de pe o felicitare mica, finuta (bine venita pentru colectia mea):" Cu mult drag, pentru un om special!" Nu stiu ce vede asa "special" la mine, dar mi-as dori sa vada numai lucrurile bune.


Vreau sa ii cer iertare pentru momentele de "ciufuteala" din deplasarea in Slovacia.



Vreau sa ii urez:"Drum bun si succese la fiecare pas. Putere de munca si ambitie fara margini, draga prietena. Fericire si mult noroc."



Cu mult drag,

pentru o fata carliontata

In prag de sarbatori

Se apropie cu pasi repezi sarbatorile de iarna. Magazinele sunt deja pregatite cu daruri, asteptand cu nerabdare clientii, dar mai ales pe Mos Craciun.
Ma gandesc ce mi-as dori de Craciun...Ii scriu Mosului cel drag:
Draga Mos Craciun,

Iti multumesc pentru ca nu m-ai uitat niciodata, indiferent de nivelul cuminteniei mele de peste an.
An de an, am avut cel mai frumos pom de Craciun…mi-am innoit tolba cu poezii (arhiva cu poezii) sa te impresionez…m-am jucat cu papusile si jocurile educative… am citit cu nerabdare cartile primite cadou (iti amintesti cand am plans la “Singur pe lume” sau la “El Zorab”?). Apoi, crescand, mi-ai daruit haine frumoase, parfumuri si bijuterii. Acum, am devenit o femeie draguta, isteata si zambitoare.
Mosul meu drag, anul acesta mi-as dori sa traiesc o frumoasa poveste de iubire…efervescenta emotiilor unei cereri in casatorie…sau primirea unui inel de logodna! Crezi ca se poate? Te rooog, Mosule bun, roaga-l si tu pe Dumnezeu sa-mi asculte rugile. Am fost cuminte! Intreaba pe cine vrei (unii cica as fi prea enervant de cuminte!)!Mi-am terminat masteratul, am fost admisa la scoala doctorala, am citit (nu atat cat ar fi trebuit sau as fi putut)…am apreciat frumosul din jurul meu…am ajutat cat si cum si pe cine am putut…am mers (din cand in cand) la biserica…am zambit si am adus putina bucurie in jurul meu.
Mos Craciun, tu esti darnic si esti bun! Sunt o romantica incurabila…o visatoare iremediabila…si vreau sa traiesc o dragoste…asa ca in povesti (Exemplu: “Frumoasa din padurea adormita”…glumesc si eu!) Stii tu…se intampla si in filmele in care tu detii rolul principal. Duci un glob magic unei fetite de 13-14 ani, ea il rasuceste, isi doreste sa intalneasca barbatul mult visat…si peste cativa ani se intampla. Sau: o femeie de cariera, frumoasa, cocheta…se-ntoarce in casa parinteasca sa petreaca magia Sarbatorilor de Iarna alaturi de cei dragi. Participa la impodobirea bradului, gaseste globul, il intoarce, isi doreste sa-si gaseasca sufletul pereche (caci e tot ce-i lipseste!) si la petrecerea din ziua Craciunului, apare barbatul dragut, vesel, intelegator, optimist.
Mai mult ca niciodata imi doresc, sa traiesc cu ochii deschisi o astfel de poveste! Sa stiu, sa simt, sa fiu convinsa ca exista un om care ma cere in casatorie in ziua Craciunului. Sau m-as multumi sa primesc o simpla, dar sincera si in acelasi timp ORIGINALA (nu folosindu-se Copy – Paste sau Forward) declaratie de dragoste.
Indiferent de ce imi vei aduce, te astept, bunule Mos Craciun! Imi esti tare drag1 Te-mbratisez cu dor,
Claudia

Colectii si colectionari

Am inceput prin a colectiona vise. Vise frumoase, despre succes, apreciere, iubire eterna, ca-n povesti. Unele s-au adeverit. Altele sunt prea "inalte" pentru a putea fi atinse. Am devenit mai severa in selectia lor si am invatat, ca trebuie sa fac si compromisuri pentru indeplinerea altora.
Exista cineva care sa nu fi colectionat ceva in viata sa? Nu stiu... scrisori de dragoste, timbre, vederi etc.
Cand am devenit profesoara, am inceput colectia de pixuri si stilouri -instrumente valoroase in aceasta profesie - si felicitari primite cu diverse ocazii de la elevi. Imi amintesc -acum cu amuzament - cat am plans cand am decis sa plec din invatamant si nu stiam ce voi sa fac cu stilourile atat de frumoase, atat de "incarcate" emotional. Doamna directoare, mi-a zis:"Scrie-ti memoriile!" Adevarul ca, am atatea amintiri frumoase din acei ani...
Am descoperit placerea de a calatori. Asa am adunat cateva zeci de vederi.
Apoi, am fost nevoita sa ma inscriu la doctorat pe o tema foarte interesanta -zic eu- si am devenit colectionara de iconite...in general pe lemn.
Vorbind cu diverse persoane, am aflat ca fiecare a fost sau este colectionar de ceva:
- creioane .... si am postat si o friumoasa poveste a creionului ce are o adevarata "personalitate";
-brichete ...
-brose
-lumanari
-reviste auto
-sosete
-ceasuri
-lingurite
-magneti
-pipe
-trabucuri
Etc.
Astept cu mare interes sa-mi spuneti ce colectionati voi.
O zi cu liniste si intelegere.

miercuri, noiembrie 12

De ce?

Mereu o intrebare enervanta, de copil mic:DE CE?
Cand esti adult, intrebi:
...de ce ma simt obosita? Nu am facut mare efort azi.
...de ce nu mai sunt copil?
...de ce nu sunt mai responsabila?
...de ce nu reusesc sa spu nu?
...de ce nu pot fii egoista?
...de ce am incredere in oameni?
...de ce mai cred in cavalerism?
...de ce ma atasez de oameni?
...de ce iubesc si sunt iubita de copii?
...de ce unii oameni imi zambesc cand le zambesc?
...de ce rasfat oamenii dragi?
...de ce mi se intampla mie?
...de ce apare cineva in viata mea exact cand imi gasesc echilibrul?
...de ce am principii?
...de ce am ajuns sa le incalc?
...de ce, inca, scriu scrisori?
...de ce sunt romantica?
...de ce cred in Mos Craciun?Dar in ingeri?
...de ce plang asa de usor?
...de ce ador lumina?
...de ce sunt singura ?
...de ce EU?

Voi...ce DE CE -uri aveti?

Un geniu isi ia ramas bun - Gabriel Garcia Marquez

Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.
As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare.
As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii.
Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor. Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii. Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita. Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran.
Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii. Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete.
Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine. Gabriel Garcia Marquez