Stelele s-au adunat ciorchine la fereastra.Luna era plina, rotunda si stralucitoare. In camera, la lumina focului ce ardea viu si colorat in semineu, se auzea o poveste. Ne-am strecurat tiptil - tiptil, am ascultat-o si v-o impartasim.
- Cristian, tenisul este p pasiune pentru tine! daca esti organizat si perseverant, vei fi un sportiv de top! Vei calatori in turnee si vei cunoaste locuri, oameni si culturi deosebite! grai un barbat in floarea varstei.
- Sunt mic, prea mic pentru un tel atat de mare! sopti baietelul de 10 ani, cascand.
Pasiunea si Perseverenta s-au transformat in zane. prima l-a imbratisat pe micut, apoi l-a pus in patul moale. L-a acoperit cu o plapuma alba, moale, din lana de oaie.
"Dormi copile si in zori sa ma iubesti pentru toata viata", murmura Zana Pasiune, atungand usor fruntea copilului.
Tenisul este pasiunea ta,
Fiecare zi iti va bucura,
Fiecare minge te va saruta
Iar victoria te va fascina.
Cand zorii zilei s-au ingemanat cu noaptea, Cristian s-a trezit speriat. Ceva ii zgaria fata, ba chiar l-a ranit. A aprins veioza din perete.
- Un plic! Hmm... ciudat! Il deschise cu miscari amortite, lente si nesigure.
"Draga Cristian,
Esti castigatorul unui cantonament de doua saptamani la Brasov. TE asteptam cu bucurie si drinta nestavilita de a juca impreuna meciuri de neuitat.
Cu o veselie nerabdatoare,
Horia Tecau"
- Da, da, glume de doi lei, murmura baiatul, stranse in pumn scrisoarea si o arunca langa pat.
Somnul l-a acaparat din nou aducandu-l pe taramul viselor posibile, al libertatii si al armoniei.
- Cristian, trezeste-te! Intarzii la antrenamente!, sopti mama cu o voce calda, in timp ce tragea draperiile.
- Nu mai merg la niciun antrenament! Renunt la tenis din aceasta clipa si pentru totdeauna!
Baiatul s-a rasucit, si-a pus perna pe cap, continuandu-si somnul.
Mama s-a impiedicat de ghemotocul de hartie. Curioasa, l-a desfacut, a netezit foaia si a citit.
- Mai nazdravane! Norocul iti bate la usa si tu ii inchizi usa in nas? Trezirea chiar acum!
Nu termina de exclamat, ca patul a inceput sa se zguduie, usile dulapului se inchideau si se deschideau, sertarele biroului se clatinau din balamale.
Micutul a fost purtat de un current, precum un titirez pana la baie. Un dus caldut l-a readus la realitate.
- Cu Zana Perseverenta nu glumesti! Fiecareom are un destin. La nastere primeste o harta pe caretrebuie sa o urmeze. I se da un ghid care-l indruma in descifrarea semnelor, in depasirea obstacolelor, dar sub nicio forma nu se admit renuntrai. Asa ca, copile gingas, te rog sa nu-mi strici proiectul si sa fiu penalizata din cauza ta. Ne-am inteles?
- Bine, bine, te-am inteles, zana Limbarita!
- Poti sa ini spui cum doresti daca asta te amuza sau te destined intr-o oarecare masura, raspunse Zana, aranjandu-si forma sprancenelor in oglinda. Acum. la treaba!
Au urmat antrenamente grele si foarte riguroase. Zana Pasiune i-a daruit baiatului mingi saltarete, vesele si dornice sa inscribe puncte si sa castige meciuri.
Zana Perseverenta este prezenta la fiecare joc. Urmarea cu atentie si abilitate stilul de joc, evolutia micutului si pregatirea fizica. Nu avea de ce se plange! Cristian descoperise Pasiunea si se indragostise de ea! Asa cum aceasta ii prezisese in cantecul din acea noapte.
- Voi face tot ce imi sta in putere sa castig urmatorul meci! Voi dedica Victoria si voi darui cupa, senzualei mele zane, Pasiunea.
In fiecare zi, Cristian avea intalnire cu Pasiunea. Aceasta ii zambea oferindu-i energie si increderea ca se afla pe drumul ce bun.
Ziua meciului a sosit!
Cristian avea emotii! Isi dorea sa fructifice sansa care ii fusese daruita de soarta! Razele soarelui atingeau bland chipurile parintilor si al celor doua zane: Pasiunea si Perseverenta!
Pasiunea isi confectionase un banner pe care scria:"Te ador si iti sunt alaturi!"
Perseverenta aplauda inceputul jocului. "Hai Cristian, stiu ca poti juca la nivel inalt!"
Linistea s-a asternut timid in terenul acoperit cu zgura. Arbitrul meciului este marele tenismen, Ilie Nastase.
Minutele se scurgeau vesele, iar sudoarea curgea in teren. Pasiunea era fericita de cum decurgea scorul. Perseverenta plangea de emotie. Numai ea stia munca depusa de baiat pentru a devein un jucator bun.
Set, ghem si meci!
Pasiunea si Perseverenta s-au imbratisat. Reusisera impreuna!
Cristian si Pasiunea au trait fericiti si linistiti pana la adanci batraneti. Au avut copii, vreo, nepoti si de nu ar fi fost asa, nicicand povestea nu s-ar fi ispravit!
