Inainte de a deveni mama, iubeam somnul. Daca cineva indraznea sa ma deranjeze eram furioasa de-a dreptul.
Acum, cand sunt trezita de plansul micutilor - silentios, doar daca nu ma ridic in maxim 5 minute devin insistenti si modifica tonul - zambesc cand le vad chipurile pufoase si somnoroase.
Oboseala s-a instalat. Asta, dat fiind faptul ca atunci cand dorm ziua, eu trebaluiesc sau scriu. Dorm! Nu ma pot plange! Dar somnul fragmentat nu are aceeasi valoare si putere ca un somn de 5-6 ore neintrerupt.
In rest, ma distrez cu micutii mei. Radem, dansam, cantam si citim povesti. Mai nou, facem teatru de papusi. Le fac teatru de papusi! De cand asteptam clipa aceasta: sa ma joc!
Bucurii si zambete va doresc, cititori fideli ai acestui blog!
2 comentarii:
Imbratisari muuulte!!! Cu drag :*
@ Copilarim:
Multumiiiim mult, Rux!
:* :* :*
Trimiteți un comentariu