duminică, februarie 28

Umbrela

Poezie dedicată fetei frumoase, ce azi şi-a cumpărat umbrelă serioasă!
Norii s-au supărat ca măgarul pe sat.
Se tot strâmbă, se umflă, se agită,
Se ciocnesc, se iau la trântă,
Şi toarnă picătură după picătură,
Aşa, numai ca să ne facă în ciudă.
Oraşul e plin de umbrele,
Semeţe, triste, voioase, curioase,
Culori mii şi mii, vechi şi fistichii.
- Domnişoară, vă plouă. Nu doriţi o umbrelă?
- Nu, mulţumesc, prefer gluga.
- Poate răciţi!
- Bine, aş dori o umbrela serioasă.
- Cum adică?
- Cu spiţe puternice şi colorate,
Cu pânză monocromatică,
Să fie şi baston şi prietenă,
Dor şi visare, munte şi mare,
Soare şi vânt, surâs şi uitare,
Clipe şi zâmbete, furtuni şi agate…
- Găsim, dragă domnişoară, o umbrelă aparte!

4 comentarii:

Diana Alzner spunea...

Ce faci, Claudia? M-am săturat de ploaie! Eu vreau umbrelă de soare! :)

DoarEu spunea...

Draga mea Diana! Ieri a plouat urat aici in Buc. si am fost inspirata sa scriu. Eu, nu iubesc ploaia, nu suport umbrelele. Iar poza reprezinta o umbrela de soare. Sper ca te-am linistit si impacat.
O primavara frumoasa, Diana!

darry.anna spunea...

Mie imi plac umbrelele numai că aproape toate se strică. Am sa mi cumpar o umbrela uriasa cu spite puternice si foarte colorata ca sa inveseleasca griul zilelor ploioase.

DoarEu spunea...

Darry.annna, multumesc ca ma citesti. Si eu am o umbrela colorata si cu spite serioase, primtia de la o prietena venita in vizita, iar mbrela era cumparata de la Sighisoara... oras ce-mi place muuuuuuuuuuult de tot.
Toata lumea imi admira umbrela... doar ca sunt comoda si nu imi place sa car multa dupa mine!