marți, noiembrie 17

Caleidoscopul imaginatiei

Vara. Soare puternic. Camp. Cosasii cosesc. Miros divin de iarba proaspat cosita. Merg prin iarba. Privesc spre cerul senin. Soarele imi face cu ochiul.
La marginea campului, apare el. Noteaza ceva. Sau deseneaza. Nu stiu exact. Sper sa nu ma zareasca. Vreau sa ma ascund. Fara a ridica privirea ma striga. Raspund. Ma astepta. Daca ma cunoaste sau ma ghiceste asa bine, este pentru mine.
Plecam agale spre nicaieri. Dar suntem amandoi. Nu-mi este teama.
In curand, va fi bine. Cel mai bine.

Niciun comentariu: