O zi nebuna, nebuna, nebuna!
Greva la metrou... schimb traseul. Tramvai aglomerat, lumea se freaca de tine... se impinge sa obtina loc pe scaun, desi am si eu abonament RATB. Ajung la scoala.Vesti socante. Elevii au turnat apa in capul unui profesor, au luat catalogul si au modificat note. Daca mi se intampla asta, luam catalogul si il rupeam in capul lor. Adica ei nu pot fi atinsi, dar profesorii pot fi umiliti de niste pramatii care nu stiu nici sa citeasca.
Regret amarnic ca m-am intors in invatamant. Elevi fara rusine, fara bun simt, fara pic de educatie, care stiu ca au doar drepturi, nu si indatoriri.
Dupa amiaza, am aflat ca, ai mei colegi profita de bunatatea mea. M-au trecut de garda la cataloage - luni, de garda intre elevi - marti, sa scriu condica zi de zi. Deja s-a intrecut limita bunului simt. Ce am venit de la sapa? Nu sunt egala in drepturi cu ai mei colegi? Am studii asemenea lor, poate chiar mai mult.
Doamne, cu ce am gresit de am nimerit intr-o asemenea nebunie?
Plec sa platesc facturi... doamne cu prunci intra in fata. Off... sunt asa infometata dupa o zi plecata de la 6.30,incat nu mai suport nimic. Vreau sa fiu insarcinata sa mi se ofere locul in mijloacele de transport in comun, sa nu mai stau la cozi. Stiu, sunt rea.... dar sunt in aceeasi masura foarte obosita si foarte nervoasa. Profesorii primesc cele 8 zile fara plata in perioada vacantei, sa nu fie afectati domnii Goe (elevii)... offf....
De ce m-am intors Doamne, de ce? Alerg continuu, ma stresez, fac teste sa le fie usor, sa nu mai scrie la lucrari foarte mult... nu mai suport.
Trebuie sa caut de URGENTA altceva! Nu se mai poate! Invatamantul de stat nu merita niciun efort... Copiii buni se numara pe degetele de la maini. Pentru un compliment "Doamna sunteti frumoasa", pentru o imbratisare sau un zambet, fac sacrifici enorme, psihic...:(
Ca totul sa fie "perfect" ascult Corina Chiriac "Inima nu fi haina".
Am vazut cosar azi. Am zambit. E semn de bun augur. Mi-am amintit ca acum cativa ani am mai vazut unul si s-a intamplat ceva bun in viata mea.
Azi, am umblat mult si am fost privita mult. Habar nu am de ce... dar sper ca cei care ma privesc, sa vada ceva bun. O privire increzatoare macar...
Cu lacrimi in ochi, la ceas tarziu in noapte, inchei aici...
Greva la metrou... schimb traseul. Tramvai aglomerat, lumea se freaca de tine... se impinge sa obtina loc pe scaun, desi am si eu abonament RATB. Ajung la scoala.Vesti socante. Elevii au turnat apa in capul unui profesor, au luat catalogul si au modificat note. Daca mi se intampla asta, luam catalogul si il rupeam in capul lor. Adica ei nu pot fi atinsi, dar profesorii pot fi umiliti de niste pramatii care nu stiu nici sa citeasca.
Regret amarnic ca m-am intors in invatamant. Elevi fara rusine, fara bun simt, fara pic de educatie, care stiu ca au doar drepturi, nu si indatoriri.
Dupa amiaza, am aflat ca, ai mei colegi profita de bunatatea mea. M-au trecut de garda la cataloage - luni, de garda intre elevi - marti, sa scriu condica zi de zi. Deja s-a intrecut limita bunului simt. Ce am venit de la sapa? Nu sunt egala in drepturi cu ai mei colegi? Am studii asemenea lor, poate chiar mai mult.
Doamne, cu ce am gresit de am nimerit intr-o asemenea nebunie?
Plec sa platesc facturi... doamne cu prunci intra in fata. Off... sunt asa infometata dupa o zi plecata de la 6.30,incat nu mai suport nimic. Vreau sa fiu insarcinata sa mi se ofere locul in mijloacele de transport in comun, sa nu mai stau la cozi. Stiu, sunt rea.... dar sunt in aceeasi masura foarte obosita si foarte nervoasa. Profesorii primesc cele 8 zile fara plata in perioada vacantei, sa nu fie afectati domnii Goe (elevii)... offf....
De ce m-am intors Doamne, de ce? Alerg continuu, ma stresez, fac teste sa le fie usor, sa nu mai scrie la lucrari foarte mult... nu mai suport.
Trebuie sa caut de URGENTA altceva! Nu se mai poate! Invatamantul de stat nu merita niciun efort... Copiii buni se numara pe degetele de la maini. Pentru un compliment "Doamna sunteti frumoasa", pentru o imbratisare sau un zambet, fac sacrifici enorme, psihic...:(
Ca totul sa fie "perfect" ascult Corina Chiriac "Inima nu fi haina".
Am vazut cosar azi. Am zambit. E semn de bun augur. Mi-am amintit ca acum cativa ani am mai vazut unul si s-a intamplat ceva bun in viata mea.
Azi, am umblat mult si am fost privita mult. Habar nu am de ce... dar sper ca cei care ma privesc, sa vada ceva bun. O privire increzatoare macar...
Cu lacrimi in ochi, la ceas tarziu in noapte, inchei aici...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu