Răceala şi duminica

Duminică... octombrie... toamnă şi frig.

Printre batiste, aspirină şi lacrimi de la răceală... scriu aici. Acum mă întreb despre ce să scriu?! Hai să văd:

Despre anularea planurilor de azi. Stau în casă, înfofolită şi pierd timpul. Sau poate nu. Sau poate îl pierd cu folos.

Despre plimbarea din librăria Diverta cu o prietenă ce mă întreba daca am citit "Groapa" de Eugen Barbu... şi eu ruşinată îi răspund că nu. Atunci - nu pentru prima oară - conştientizez că am multe lacune în cultura mea generală. Le avem cu toţii? Le recunoaştem?

Despre consiliul profesoral de săptămâna trecută, când am înţeles că degeaba mergem la cursuri manageriale în afară, că tot nu ştim să le aplicăm. Ne-a fost prezentată o şcoală particulară din Malta, creată de părinţi pentru odraslele lor. Se fac înscrieri de a doua zi după naşterea copilului, să fie siguri că prinde un loc în acea şcoală. Se fac doar 10 materii, 4 obligatorii si 6 la alegere, dintre care "obligatorii o limbă străină şi o ştiinţă. E interesant sistemul.

Despre lenea ce mă chinuie azi şi fac tot posibilul să o alung.

Despre frigul ce mi-a intrat în oase şi un pulover foarte gros îşi face datoria să-l scoată de acolo.

Despre faptul că în joacă am descoperit blogul "În joacă" şi am înţeles ce mică e lumea.

Despre aşteptările oamenilor de la mine. Mulţi aşteaptă să fiu mereu drăguţă, aşa cum mă cunosc, să spun doar ce îşi doresc să audă. Aşa eram şi eu până nu de mult! Voiam să aud doar lucrurile frumoase. Apoi, într-o zi în care o răutate a unui coleg sau prieten - nu ştiu cine a fost - m-a trântit efctiv la pat. Atunci am aflat că nu se poate să aud doar lucrurile frumoase, şi că viaţa e dură şi trăiesc în realitate. Mi-am revenit şi am înţeles că sunt OM cu bune şi cu rele, calităţi şi defecte. Iertare cer tuturor celor pe care i-am supărat.

Despre faptul că vreau să fac această zi frumoasă... să finalizez povestea elefănţelului meu colorat. Cunoscătorii ştiu despre ce vorbesc.

Zi senină şi sănătate celor răciţi!