Se pare că am luat o pauză cam lungă, nefirească pentru mine, dar se pare că timpul nu mai ţine cu mine. Mă aleargă şi mă răpune.
A fost o săptămână atât de lungă... care pentru mine s-a oprit la miercuri seară... am fost răpusă de o migrenă cumplită şi am zăcut. Nu e bine deloc să-ţi pierzi timpul stând cu ochii închişi, neputând să te bucuri de o melodie, un film sau o carte. E trist şi nu doresc asta nici duşmanilor mei.
Am început un curs "Entertaiment şi muncă asiduă". Interesant şi nimic întâmplător. Am fost în jocul de dramă terapie, o scrisoare de dragoste. Eu, care încă mai scriu scrisori, eu care sunt îndrăgostită de scris, tocami eu am fost scrisoare. Asta înseamnă că am de transmis ceva. Mi s-a confirmat asta, încă o dată.
Am mai înţeles că, rasismul nu porneşte din noi, ci este stimulat de ei.
Am înţeles că sunt o sensibilă într-o lume sălbatică. Trebuie să mă schimb... şi VREAU să reuşesc.
Ştiu că săptămâna aceasta se va finaliza cu scris de poveşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu