Am visat şi m-am trezit visând. E aşa de bine. Am visat cadouri de Crăciun, că aveam bani pentru toată lumea şi liste unde erau trecuţi toţi oamenii dragi.
M-am trezit liniştită. Am luat cartea lăsată aseară lângă pat şi am lecturat. E aşa bine să leneveşti într-o duminică ploioasă şi rece, prea rece pentru o zi de octombrie.
Ei, vedeţi... de asta nu-mi place mie toamna. E atât de rece, de impersonală... vine cu astenia ei şi nevoia organismului de a lua vitamine... da... vine cu fructe şi vitamine.
Dar, cu toate astea parcă îţi aduce timp pentru tine şi pentru sufletul tău.
Aduce nevoia de purificare, de curăţare profundă o sufletului şi organismului de rele şi frustrări.
E necesară o toamnă în fiecare dintre noi... vântul alungă răul şi urâtul din noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu