Vizita la Cotroceni

N-am scris despre aceasta vizita, deoarece nu intrasem in posesia fotografiilor(neprofesioniste, realizate cu telefonul; nu ma impuscati... sau da, impuscati-ma cu zambete).
17 mai
Ziua Portilor Deschise la Palatul Cotroceni.
Nu m-am gandit ce si cum va fi, am acceptat invitatia unei prietene si m-am "teleportat" acolo.
Coada la intrare, verificarea si fotografierea buletinului. Am patruns inr-un final in incinta Palatului. Nu mergem mult si vedem o coada de sute, poate chiar mii de persoane, care asteptau sa viziteze interiorul Palatului, locul unde lucreaza dnul presedinte.
Am ocolit si ne-am plimbat prin gradina, pe alei. Soc, corcodusi, artari, lacuri artificiale, flori.
Romanul ca romanul... chistoace de tigari aruncate pe alei, iarba calcata in picioare, unii incercau sa prinda un peste care inota linistit in ecosistemul lui. Probabil voia sa-i ceara a-i indeplini trei dorinte.
Am vazut garda palatului. Parca inainte barbatii din armata erau alesi "pe spranceana", erau inalti si foarte bine facuti (ca sa nu spun chipesi).
Am ascultat fanfara militara.
L-am vazut pe domnul presedinte, care de-abia a patruns spre palat de oamenii curiosi care voiau sa-l vada. Presa, SPP-isti, imbulzeala. E un om de treaba. Omenos. Asa din popor as zice. Ha ha ha.
Palatul Cotroceni, un loc unde oricui i-ar face placere sa munceasca. Chiar si la maturat aleile.