Cu toate ca lucrurile nu stau deloc bine in viata mea, gasesc puterea sa zambesc.
Ma simt ca intr-un balon de sticla care este privit ciudat de oameni, analizat si pasat de la unul la altul. Mi se cere mult. Pot oferi. Dar acum, am obosit. Stocul meu de energie este zero. Depozitele din ficat sunt demult epuizate. Genunchii imi tremura. Iata ce imi spun prietenii: "O sa treaca ....nu stiu cum sa te incurajez eu ...tocmai pe tine care esti asa de puternica si ambitioasa." Oare mai sunt?
Stiu ca dupa perioade de genul acesta, epuizante, cand fac eforturi uriase sa merg, apare o raza de soare si pentru mine. Oare asa va fi si de aceasta data?
Nu stiu...
Un comentariu:
E prea importanta parerea celorlaltzi despre tine, pt tine...cand ar trebui sa te doara...cum se spune..."la un metru in fatza"...dak ai adopta o atitudine "miserupista"...rezervele tale de energie ar ramane intacte shi le-ai putea canaliza spre lucruri cu adevarat importante...nu pentru a creshte in ochii altora...
Asha ca...my dear friend...BE THE BEST...SCREW THE REST
La naiba cu altruismul, cu obrazul intors shi capul plecat...la naiba cu morala din balada retardata Miorlaitza...
Ca orice om...ai o doza de rautate pozitiva...benefica...o doza de egoism pur...nativ...de care trebuie sa abuzezi...pt ca viatza ta sa capete culoare...
Intr-un cuvant...cum spune o vorba veche din batrani...FUCK'EM ALL
Trimiteți un comentariu