De ce vorbim asa de rar cu Dumnezeu?
De ce il gasim numai cand vrem sa-l luam la rost? De ce mie, Doamne? De ce tocmai eu?
De ce nu intelegem ca primim exact ce meritam?
Azi, am intreprins o discutie cu D-zeu. I-am cerut iertare ca nu L-am mai vizitat demult in Sfant lacas. I-am multumit ca are grija de mine, desi nu ma mai rog. Nu I-am mai cerut nimic, caci nu reusesc sa Ii ofer recompensa.
2 comentarii:
ceva de genul asta, avea si paler..doar ca se numea "interviu cu dumnezeu."
mi-a placut.
e unul dintre scriitorii mei de suflet..il ador si-l recomand cu caldura
Da. Si mie imi place Paler...dar am scris ceea ce simt eu in elatia cu Dumnezeu. El ma iubeste. Muult. Simt asta in fiecare zi. Desi nu ma rog si doar gandesc, obtin. ar trebui sa-i dedic din cand in cand, putin timp si putina atentie si mai multa incredere.
Trimiteți un comentariu