impresii despre lansare

impresii la cald, cu gerul infipt in oase, ca niste ace folosite in acupunctura.

drumul spre libraria Dalles: frigul imi musca obrajii, lobii urechilor imi ard de ger. firele de par scartaie din cauza spumei coafante. aerul rece determina usturime la nivelul narilor. daca respir pe gura, simt cum imi ingheata omuletul, apoi faringe, laringe, trahee. rujul s-a intepenit pe buze, asfel incat mi s-au inclestat si cuvintele in buzunarul vocabularului.
pe trotuar, un barbat imi spune, apropiindu-se mai mult decat permite bunul simt, ceva obscen. strang din dinti, caci i-as replica sa intre in primul stalp care-i va iesi in cale. nu inteleg ce se intampla: o fi de la foame? o fi de la frig? o fi din cauza crizei? lume obsedata si perversa!
ma opresc la o biserica, intru cinci minute... probabil sa ma incalzesc, caci rugile nu-mi mai sunt ascultate de muuuuult. de fapt, D-zeu imi stie orice miscare, orice gand, orice pacat.

librarie: 17.45. destul de multa lume. imi cumpar cartea. primesc si un calendar in ton. eu sunt impresionata de detalii de genul acesta. alaturi, zaresc semne de carte atat de dragute, cu diferite animalute din plus. vreau si eu! insa, banii mei sunt limitati.
scriitorul acorda interviuri. recunoaste ca emotiile si-au facut prezenta, desi la astfel de evenimente nu prea isi faceau aparitia.
invitati de seama, printre care, poeta Nora Iuga, care a vorbit atat de frumos. a tehnoredactat o scrisoare catre personajul Kostas Venetis, haioasa, ce a starnit rasete si bineinteles aplauze.
pe fundal se auzea muzica greceasca, deoarece personajul este grec la origini.
au fost si balbe inerente... dar a fost o lansare originala. doi actori au reprodus un mic fragment din carte. :)

a fost lume multa... si, ce m-a miscat pana la nivel de atriu si ventricul, a fost prezenta numeroasa a elevilor domnului Soviany, care, modest, a venit si chiar i-a intrebat de notele la olimpiada. SUPERB! un profesor dedicat, trup si suflet!

deziluzie: o doamna care tot comenta in capul meu la ceea ce spuneau invitatii. as fi poftit-o pe dansa sa vorbeasca.
si un mare critic literar, mare "domn"... desi eram prima la autograf - nu de alta dar inghetasem intr-un mare fel - imi spune: "eu sunt primul". ah... de ce faceti asta? m-am abtinut sa ii spun: "de ce? pentru ca sunteti critic sau pentru ca sunteti barbat?" Doamne de ce am parte numai de barbati care sa ma dezamageasca profund si irevocabil? Cum sa mai cred ca exista si barbati rasati?

dedicatie: "Pentru Claudia, o carte pacatoasa si un gand bun". Octavian Soviany (MULTUMESC!)

ce am retinut din tot ce s-a discutat: "speranta se naste din nelinisti".

azi, lansare de carte

de cand astept aceasta clipa, aceasta zi de fapt... (la clipa nu am ajuns inca)!

iubesc mirosul de tus... mirosul de carte noua.

astazi la orele 18.00, la libraria Dalles, domnul Octavian Soviany isi lanseaza oficial romanul "Viata lui Kostas Venetis".

cateva cuvinte despre scriitor:

un om cu suflet mare. un poet remarcabil. profesor la scoala de cartier unde am invatat - oamenii mari, se pare ca se nasc (sau traiesc) in zone marginase. apoi, profesor - si in prezent - la Colegiul Mihai Eminescu. un om atat de simplu dupa port. doctor in literatura.

l-am intalnit din nou, peste ani, anul trecut, prin februarie-martie, la cursul de scriere organizat la Fundatia Calea Victoriei, invitat de profesorul de scriere Mario Barangea. ne-a citit poezii, ne-a povestit despre scris, despre viata. ne-a zis in mare si despre roman. inca nefinalizat. ba chiar mai era mult de lucrat la el. intre timp, magia este gata! el a aparut in decembrie, la editura Cartea Romaneasca.

merg la lansare cu sufletul deschis, cu dorinta de a lua aceasta boala contagioasa numita "carte publicata".

detalii AICI.

aseara, viata mea

afara este ger. ma imbrac primavaratic si plec. suna telefonul, si aflu ca povestile mele sunt folosite in sedinte de logopedie. mana imi ingheata. simt doar furnicaturi.

imi intalnesc o prietena, colega de liceu, si mergem la cumparaturi.
- Esti nebuna! Ai slabit ingrozitor, vei muri cu zile. Te voi lua de mana, te voi duce la medic, sa-ti revii o data pentru totdeauna.
- Da, bine, bine! raspund.
Atatea lucruri frumoase pentru persoanele anorexice... cum sa vreau sa ma ingras? :))

Mi-e pofta de inghetata. Ne asezam in zona patinoarului unde ne-am congelat instantaneu, plus inghetata consumata, am devenit o inghetata la propriu.
Cascam ochii prin Diverta. Este pasiunea mea! Visez cu ochii deschisi la ziua cand cartile mele vor imbraca rafturile librariilor - nu pentru mult timp, caci le doresc cumparate de copii.
Telefonul suna ca in gara. Daca stateam acasa, nu ma deranja nimeni. Legile lui Murphy. :)
Pe drum, un golan se ia de mine. M-am speriat putin, dar ripostez si ma lasa in pace.
Ajunsa acasa, o prietena ma suna sa ma incurajeze.
- Clau, ai facut atatea pentru varsta ta (da, da, da ... de parca as avea 20 de ani). Chiar, cum te-ai descurcat cu limba engleza la conferinte?
Ha ha ha.
- Pai, in primul rand stiam ce scrie in lucrari, caci pe toate le-am facut cu mintea si degetele mele. In al doilea rand, eram (si inca sunt) foarte sigura pe ce spun. Nimeni nu ma poate face sa ma razgandesc! In al treilea rand ii farmec prin voce si tinuta. :)) [ poza este de la una din conferintele la care am participat in Slovacia].
Asadar.... succes!

Glossă creştină

Arhimandrit Ioanichie Bălan

Formă fixă de poezie în care fiecare strofă, începând de la cea de-a doua, comentează succesiv câte un vers din prima strofă, versul comentat repetându-se la sfârșitul strofei respective, iar ultima strofă reproducând în ordine inversă versurile primei strofe.

Viaţa-i drum necunoscut,

Un nor fără de urmă;

S-arată dulce la-nceput

Şi-amară cînd se curmă.

Tu însă pururea fii treaz

Şi lasă lenea, somnul.

Primeşte-aici orice necaz,

Căci mâine mergi la Domnul.

Viaţa este-un drum cotit

Ce urcă şi coboară;

Destui în ea s-au rătăcit,

Crezând că e uşoară.

Tu însă, frate, nu umbla

Pe drum fără povaţă;

Cu grijă aleargă, nu uita

Că ai o altă viaţă.

Viaţa este-un câmp întins,

Un loc desuferinţă,

În care omul moare-nvins

De n-avut credinţă.

Tu saltă-ţi ochii spre Iisus

Şi rabdă-n viaţă toate,

Căci numai singur Cel de sus

Să te-ntărească poate.

Viaţa este-un veşnic dor,

O sfântă nostalgie

Ce urcă sufletul în zbor

Spre cer, spre veşnicie.

Tu nu căta să ai mereu

În lume fericire;

La cer te cheamă Dumnezeu

Să-ţi deie mântuire.

Viaţa este ca un pom

Cu fructe-nşelătoare,

Dintr-însa gustă bietul om

Şi făr’ să ştie moare.

Deci nu întinde mâna ta

Să guşti din toate cele,

Că mai-nainte de-a gusta

Să ştii că toate-s rele.

Viaţa este-o cale grea,

O mare de păcate,

Prin care omul făr’ să vrea

Îi este dat să-noate.

Tu saltă-ţi ochii veşnic sus,

Spre zarea cea albastră;

Acolo-n cer, lângă Iisus,

Acolo-i casa noastră.

Viaţa este un fluviu lat,

Adânc şi plin de valuri;

Destui în ea s-au aruncat,

Dar n-au ieşi la maluri.

Aruncă-te în valuri deci

Şi cu nădejde-noată

Căci nici nu ştii când o să treci

Şi o să mori odata.

Căci viaţa-i drum necunoscut,

Un nour ce se curmă.

Tu plângi mai bine la-nceput,

Să nu suspini la urma!...

Puterea unei incurajari

Dante Gabriel Rossetti, artist şi poet faimos al secolului al XIX-lea, a fost abordat la un moment dat de un om mai în vârstă. Acesta avea la el câteva schiţe şi desene pe care l-a rugat pe Rosetti să le privească şi să îi spună dacă au vreo valoare, sau dacă măcar anunţau un potenţial talent.

Rosetti le-a privit cu atenţie şi şi-a dat seama imediat că erau fără valoare, fără nici un semn al vreunui talent artistic. Dar Rosetti era un om bun, şi i-a spus bătrânului, cât mai blând cu putinţă, că picturile aveau o valoare redusă. I-a părut rău, dar nu îl putea minţi pe acel om. Bătrânul a fost dezamăgit, dar a părut să se aştepte la concluziile lui Rosetti.

Şi-a cerut scuze că i-a răpit din timp şi l-a rugat să mai privească nişte desene, de această dată, ale unui tânăr student. Rosetti s-a uitat la al doilea set de desene şi imediat a fost entuziasmat de talentul pe care-l ascundeau. Acestea sunt bune, a exclamat. Tânărul are talent. Ar trebui ajutat şi încurajat în cariera sa artistică. Va avea un viitor strălucit dacă va munci din greu şi nu va renunţa.

Rosetti a observat cum bătrânul a fost profund mişcat de aceste cuvinte.

- Cine e tânărul artist? a întrebat. Fiul tău?
- Nu, a spus cu tristeţe bătrânul. Sunt eu, cel de-acum 40 de ani. Dacă aş fi auzit atunci cuvintele tale… Pentru că, vezi tu, am fost descurajat şi am renunţat prea devreme.

sursa aici.

Cred ca este esential pentru parinti.... :)

Povesti de Seara sau totul are un scop

saptamana trecuta trebuia sa ajung la o seara de povesti, la ceainaria Serendipity. ieri, dupa ce ma cam suparasem putin pe faptul ca un "prieten" imi facuse observatie ca trebuie sa merg la dermatolog - eu in naivitatea mea credeam ca un prieten te accepta si fara vedere, si schiop si stramb si gras si slab... etc. - am ajuns la intalnirea cu povesti. cam fara chef, cu inima indoita si obosita de starea mea din ultimele zile (desi fac lucruri interesante citesc, merg la film), ma asez cuminte pe canapea.

va spuneam ca anul acesta pentru mine este anul magiei. asa am vrut eu sa cred si se pare ca se intampla!
Serendipitate inseamna sa descoperi ceva intamplator, cautand (cercetand) altceva.
un tanar care era deja de-al casei, este doctorand. toti faceau glume pe seama lui: ca are capul mare, ca cei cu doctorate scriu mai mult, etc. etc. am strans din dinti, stiindu-ma in aceeasi situatie. ma amuza intr-un fel.

tema serii a fost - un alt soc pentru mine - NEINCREDERE - INCREDERE - CREDINTA.

cand apare increderea? increderea apare in primul an de viata. de fapt neincredere si incredere au aceeasi valoare (cand spui unui om: am incredere in tine, de fapt se traduce: "iti acord increderea, dar de fapt ma indoiesc de tine"). cand si cum pierdem increderea? cam exact ce mi s-a intamplat mie in ultimele luni, am pierdut increderea in oameni si situatii... si aveam nevoie sa inteleg.
multi ne pierdem increderea cand suntem mintiti. dar minciuna este de fapt un adevar, exprimat prin mesajele: "nu vreau sa te dezamagesc, sa te supar sau te jignesc"; "nu vreau sa iti spun asta despre mine"; "nu vreau sa iti pierzi increderea"; "mi-e teama sa iti spun".

am ascultat povestile oamenilor veniti la sezatoare...
unii, au pierdut tot - afaceri, prieteni, bani - si au inteles ca este pentru evolutia lor. am inteles ca tot ce se intampla are un scop inalt, si nu trebuie sa pierdem energie, timp, cramponandu-ne de situatie, judecand... ci se ne rugam si sa mergem inainte.
la final, am inteles al doilea motiv pentru care ajunsesem acolo.
trebuia sa povestim o situatie depasita de noi. tanarul doctorand in economie, povesteste ca era epuizat de acest doctorat chinuitor, si voia sa renunte, dar a gasit puterea sa-l continue. si inca un punct comun (desi nu mai cred atat de mult in astre): era Taur, deci puternic, ambitios, capos.
atunci, in mine, s-a declansat acel click, pe care nimeni (colegi de facultate, prieteni, rude) nu reusise sa-l activeze. mi-am spus: "aceste cuvinte clar sunt pentru mine. POT sa-mi finalizez teza, o voi sustine, se va termina cu bine."

concluzia: intalnirea a fost exact pe doua subiecte ce ma chinuiau de cateva luni. m-am simtit "vizata". am primit raspunsuri si am gasit puterea de a continua.
pe drumul de intoarcere, am constientizat ca am fost influentata in ultimele zile, asa ca, am decis sa-mi traiesc viata dupa propriile reguli.

realitate vs vis

- sunteti casatorita sau aveti un prieten?
- nici, nici, raspunde rapid, sigura pe ea si zambind.
- aveti timp, sunteti tanara.
- n-as spune, dar asta e situatia.
- cati ani aveti?
- 30...
- nu pot sa cred! sunteti cu doi ani mai mare decat mine, dar nu pareti. mai mult de 25 nu va dadeam.
- multumesc.
- sa nu va grabiti sa va casatoriti daca simtiti ca nu ati gasit omul potrivit. eu m-am maritat tanara, la 20 de ani, de gura mamei. sa va arat o poza a sotului. a inceput sa bea, face datorii la carciuma... cred ca am sa-mi iau copilul si-am sa plec. sa nu faceti greseli doar pentru a fi casatorita.

*

in jurul ei, casatoriile prietenilor, ale colegilor, cunostintelor se destrama ca tivul unei rochii tricotate si lasate nefinisata.

*

la metrou, ochii ei senini cad pe afisul cu targul de nunti, organizat in perioada 25, 26, 27 ianuarie.
" l-am ratat si anul acesta!"
o mana puternica ii atinge talia atat de subtire, de parca nici n-ar avea viata, si ii spune:
- nu te necaji! stii ca nunta ta va fi ALTFEL, asemenea tie. stii ca rochia ta va fi eleganta, dar simpla si originala. targurile acestea nu sunt pentru o femeie frumaosa si minunata si atipica si originala ca tine. nu ai nevoie de volane si zorzoane. cunosti foarte bine ca nu le suporti.
il priveste uimita. este barbatul la care visase. inalt, brunet, zambitor, cu dinti albi, sigur pe el, cu initiativa, genul sportiv, care o incurajeaza si o sustine, ii da avant in indeplinirea viselor.
- nu stiu cine esti, cat de real esti, dar eu am renuntat la dragoste! i-am dat liber, am lasat-o sa zboare. m-am nascut tarziu... intr-o perioada in care barbatii sunt lasi, fug de responsabilitati, de sensibilitate si chiar de dragoste adevarata. privesc barbati care deschid portiera iubitelor, care tin haina cand se imbraca... dar nu sunt pentru mine. nicicand nu i-am cunoscut. pentru mine e tarziu. voi disparea in curand de pe acest pamant... doar ca vreau sa-mi las numele in istoria omenirii. inca putin.... si gata!
- va fi bine, ai sa vezi! nu uita sa ma imbratisezi si sa ma saruti cand voi aparea din nou in viata ta!
... si a disparut....

*

uimita si bulversata de aceasta "conversatie" se aseaza pe un scaun, deschide cartea la care citeste cu interes de cateva zile. ea se regaseste in personaje, preia de la altele calitati. pentru asta citeste ea: sa invete sa traiasca frumos! o doamna se uita la titlul cartii.
- "Un viitor stralucit", spuse ea zambind. E interesanta. Povestea unei familii, istorie, ambitie, dragoste... VIATA.
- Un viitor stralucit te asteapta si pe tine, fata frumoasa, in curand!
cu teama si degetele tremurande ce tin paginile cartii, tanara se afunda in lectura.
"o fi magie, o fi divin, o fi nebunie.... ce este cu acesti oameni in jurul meu?"