Un nou inceput... greu, dar nu imposibil

Emotii la final de promotie 2010-2014

Cadoul oferit cu drag, elevilor de clasa a XII-a...:
Si am primit diploma de excelenta pentru cea mai sufletista profa.. :)

INCEPUTURI

Lasandu-ne mai singuri si mai tristi,

Desi nu-i toamna, stolurile pleaca.

Pe scena goala, noi – niste artisti,

Ei – pasari care zborul vor sa-nceapa.

Ne bucuram si plangem laolalta

De parca,brusc, ne-am fi trezit in zori,

Noi – mai batrani acum  ca niciodata,

Ei – mai frumosi si mai increzatori.

Vor mai veni un timp sa ne revada,

Pe noi si cuibul ce i-a ocrotit,

Le vom parea mai mici ca altadata

Si e firesc, caci se vor fi marit.

Dar cred c-o sa le fim cu mult mai dragi,

Cand amintirile or sa se nasca,

Stiind c-au fost, candva, cumva saraci

Iar noi i-am ajutat sa se-mplineasca.

De-aceea, chiar de pasarile pleaca,

Sa nu ramanem tristi, dupa cortina.

O alta stagiune va sa-nceapa.

Caci stoluri noi se pregatesc sa vina.

Drum bun si luminos, dragilor!

Sa ramaneti frumosi, veseli, optimisti! Sa credeti in visele voastre si sa munciti cu spor pentru a le implini! Sa fiti buni, darnici si senini! Sa nu uitati nicio clipa sa zambiti!

Cu incredere in talentele voastre,

Va doresc mult succes!

profesor biologie Claudia Groza

Concurs de 1iunie - MInunile copilariei de Iuliana Pirvu

Minunile copilăriei

Copilaria… regatul minunilor, locul unde sufletul fiecăruia dintre noi se visează personaj pozitiv în propria poveste. Tărâmul unde ne inventăm în lumina speranţelor zilele care vor veni, în care înfrângem zmeii nesiguranţei, cotoroanţele ispitelor, zânele rele ale temerilor şi nemulţumirilor de tot felul...

Copilăria... locul pe care nu trebuie să-l lăsăm gol în inimă, care nu piere cu trecerea vremii, chiar dacă poate rămâne în unii dintre noi acoperit de vălul frustrărilor de mai târziu, dacă n-a fost împrospătat cu zâmbete, aşa cum se cuvine.

Copilăria se vrea a fi împărăţia lui „este”, nu a lui „a fost odată”, pentru a rămâne pe veci minunată, un tărâm de poveste şi nu de povestitori. Este, dacă noi îl lăsăm să fie, spaţiul de lumină în care poposeşte frumuseţea, rămâne inocenţa, trăieşte sinceritatea şi curăţia, dăinuie curajul gândului de a ajunge faptă, faptă bună. Cine-ar vrea să piardă acest regat, cine ar fi dispus să îl predea fără luptă? Singurul inamic ce atacă doar la hotarele ţării minunilor este timpul. Dar nici măcar el nu poate să înfrângă definitiv, fără voia noastră, în bătălia propriei fiinţe.

Minunile copilăriei nu sunt, cum s-ar crede, efemere, decât dacă noi le grăbim pieirea. Şi de ce ne-am dori acest lucru? Poate din dorinţa de a ne simţi importanţi, pierdem esenţialul. Pentru că ceea ce este adânc înrădăcinat în fiinţa noastră de lumină, îşi arată razele la începutul fiirii noastre. Pe urmă, dacă nu ne pasă, ceea ce e strălucitor se întunecă încet-încet, devine amurg, înserare, întuneric.

Nu stingeţi lumina din voi înşivă, rămâneţi în tărâmul lui „este”... minunat! Rămâneţi copii, lângă copii!

Minuni ale copilăriei!...

Iuliana-Camelia Pîrvu

Citesc cartea "FLUTURI" de Irina Binder

RECOMAND CU MULTA BUCURIE, DRAGOSTE SI CONSIDERATIE ACEASTA CARTE! SUNT LECTII DE VIATA... IN CARE NE REGASIM FIECARE... 

MIE MI S-A POTRIVIT CA O MANUSA DUPA DESPARTIREA ALE CAREI RANI LE PANSEZ... STIU CA ASA ESTE CEL MAI BINE...

SIMT CA AM LUAT DECIZIA CORECTA DUPA ATATEA AMANARI... REGRET CA M-AM INTORS.... CAND IEI O HOTARARE, E BINE SA NU MAI PRIVESTI IN URMA... ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA APA... 

CARTEA TE TREZESTE LA REALITATE... :) TE INVATA SA TE RESPECTI... SA NU TE LASI UMILITA DE NIMENI... MAI ALES CAND ACEL OM ITI DEMONSTREAZA CA NU INSEMNI NIMIC PENTRU EL (NIMENI NU M-A COMPARAT IN TOT CE AM FACUT CU SORA SAU CU MAMA LUI.... NICIODATA!!!! FIECARE OM ESTE UNIC, DOMNULE DRAG SI IMATUR! SA NU UITI ASTA... INCEPAND DE LA CODUL GENETIC, LA AMPRENTE, LA STIL, LA SUFLET...!)

ASADAR.... CUMPARATI CARTEA SI CITIT-O DIN SCOARTA IN SCOARTA....

MERGETI LA BOOKFEST....BUCURATI-VA DE CARTI... DE OAMENI... DE EVENIMENTE! O CARTE ARE SUFLET... SI AJUNGE LA SUFLET!