Horia îmi spunecă este „elou”. Ana, când alunecă sau se mai lovește, mă privește și îmi spune „e bine, mami!” (adică sunt bine).
Îmi place să le ofer diferite activități, jocuri utile și creative. Nu reușesc de fiecare dată.
Când am ieșit acum o săptămână din Jumbo cu Horia plângând că își dorea o motocicletă, am simțit că o parte din sufletul meu rămâne acolo. Nu! Nu vreau să îi răsfăț! Dar el chiar e genul sportiv, activ, și i-ar fi de folos. Și așa suntem atât de ocupați,obosiți (ca să nu spun comozi!) și stau mai mult în casă acești copii.
Au cântece preferate și sunt mândră de ei, pentru că tot ce știu au învățat rapid de pe unde au apucat.
Le mai citesc seara, dar știu că nu este suficient!
Sper ca lucrurile să se așeze și pentru noi!
