marți, aprilie 3

Paris... :)

Adormita, parcurg drumul spre scoala. In Bucuresti se modernizeaza metroul, se fac noi trasee, noi statii. E praf si nebunie.
Elevii dorm pe ei la prima ora. Sunt precum niste pui de abia iesiti din gaoace. Nimic nu le convine. Facem origami. Doar e "Scoala Altfel" sau vorba unui coleg scoala pe invers. E un haos total. Lucrurile acestea trebuiesc implentate de mici, treptat-treptat.
Am capatat o teama ciudata de diferite chestii... mi-e teama sa mai sofez... mi-e teama sa discut cu persoane la telefon (asta e mai veche)... mi-e teama sa nu ma ratacesc... mi-e teama sa nu imi pierd zambetul si caracterul. 
Am o foame feroce in ultima perioada si mi-e teama sa nu ma ingras... 
Mi-e teama ca timpul e prea putin pentru cate am de trait. 
Urc in autobuz. o doaman discuta la telefon: "Ti-am mai gasit pe cineva pentru Paris". paris e cuvantul magic pentru mine.... m-am si teleportat pe Champe Elisee.... la catedrala Notre Dame... Doamne ce mult imi doresc sa traiesc la Paris. Macar o saptamana. Doamne, se apropie ziua mea de nastere... nu-mi ofere sansa de a trai o minune... un drum la Paris...??? !
Je regarde la vie... Est tres belle et tres facille. :) Je suis fatigue. 
Mi-e dor de TINE, viata... speranta.... frumusete... joaca.... veselie.... reusita!

Zambet de curcubeu

Cand patura i-a atins corpul obosit, povestile au inceput sa roiasca in jurul ei. Ea zambea tot timpul, foarte bucuroasa. De aceea se numea Zambet de Curcubeu. Nu voia sa intristeze pe nimeni cu grijile si necazurile ei. Oricum nimeni nu o ajuta sa le rezolve. Fiecare venea si ii spunea: "Esti puternica! Nimeni nu te poate ajuta decat tu!". Off... si cum ramane cu povestile pe care ea le vede in realitate... printre cunoscutii ei?  Povesti nene Iancule, povesti.... nimeni nu o ia in serios pe Zambet de Curcubeu. Acum stie si ea ca totul e la caterinca... zambeste pe imbufnate cand domni cu prestanta, cu n diplome, mari scriitori, ii spun ca e talentata, si frumusica... hahaha... I-ati mai vazut voi? Nu. Nici Zambet de Curcubeu nu i-a mai zarit... Figuri de stil, domnilor si doamnelor... declaratii de dragoste cumparate la pachete expirate...

Astfel, povestile serioase, dar scrise intr-un stil strengar, le noteaza in sertarul 2 din emisfera dreapta, pe centru. Povestile cu papadia vesela si amorezata, copii si carti, pinguini si elefanti, le lasa in sertarul 1, emisfera stanga, aproape de detectat la prima ora.

"Asa iti trebuie daca nu iti scrii povestile pe hartie, ca o copila ascultatoare si organizata". Poeziile inspirate de oamenii seriosi, pe care ar vrea sa le pulice dar se razgnadeste, deoarece ii este greu sa se duca pana la Uniunea Scriitorilor. A inteles ea ca totul e pe pile. A mai participat ea increzatoare la un concurs... la care au castig 3 din localitatea unde era concursul si doi din Moldova.

Zambet de Curcubeu stabilise ca nu se mai lasa folosita... exploatata cu nerusinare de nimeni. Si ea fusese ajutata la randul ei, asa ca, oferea in limita normalului ajutor. Cand a luat decizia, suna telefonul. Numele unui  fost prieten,  care era cam nesuferit si insistent apare pe ecran.
- Alo, da.
- Ce bine ca mi-ai raspuns! Da-mi numarul de telefon al lui Y(coleg cu Zambet de Curcubeu)
-Nu-l am.
-Atunci da-mi numarul de la secretariat.
-Ti-l trimit prin sms... desi ii venea sa spuna.... "cauta pe internet".
Ce face Zambet de Curcubeu? Zambeste si se rostogoleste.... :)