Mercredi

O zi la mijlocul saptamanii. Las ceasul sa sune repetitiv. 

Primesc rautati gratuite si infantile de la femei ce ar putea sa-mi fie bunici... mi-e mila de ele. Au trait degeaba. Cand la o anumita varsta (vreo 67 de ani ) mi se cauta prin lucrurile personale... sunt ranita cu propriile cuvinte - marturisite in momente de incredere (am invatat ca viata personala esubiect TABU).... cum sa dobandesti respect entru fiinta aceeea?Cu toate astea,  m-am rugat mult pentru astfle de oameni. Am constiinta curata... sunt pe drumul cel bun...  drumul meu. De judecat o pot face si eu cu multa usurinta.Nu sunt in masura. Vreau sa cred ca am evoulat. :)

Ziua educatorului.... o mica masa data de primarie.

Corectarea testelor.... chin si nebunie curata...

Zambete... discutii in cancelarie... socializare cu noii mei colegi. 

Am impartit cartea de povesti.... :) 

Ciocolata cu rom in prag de seara...

Tristete din cauza unor oameni in care candva credeam....

Vreau sa ajung departe... sa traiesc frumos... sa scriu si sa zambesc cu drag...

Umanitate. Multumesc ca cititi

Mai jos aveti un articol aparut ieri in Jurnalul National despre un copil minunat, navazator, care a avut ghinionul sa se nasca altfel decat cei mai multi dintre noi, care nu poate vedea cerul sau pasarile sau curcubeul; voi trimite direct link-ul si sper sa il deschideti: http://www.jurnalul.ro/special/reportaje/orb-sarac-superinteligent-adelin-elevul-care-nu-are-cu-ce-sa-scrie-imi-imaginez-ca-am-superputeri-592410.html 
Daca puteti sa vizionati si filmuletul, cu atat mai bine.

In principiu, rugamintea mea este: daca cunoasteti persoane care au copii trecuti de varsta de 11 ani si au hainute sau jucarii sau... alte lucruri care i-ar putea usura copilaria acestei minuni de copil as aprecia daca m-ati contacta pe adresa de e-mail zachialexandra@yahoo.com .

Personal, imi doresc sa gasesc o modalitate de a strange banii pentru o masina de scris (PE ACEASTA O DONEZ EU). Cum nu pot sa va cer bani, va voi ruga macar sa dati mai departe acest e-mail, poate va ajunge la cineva cu care as putea sa colaborez macar pentru a-l ajuta pe Adelin.
Am luat deja legatura prin e-mail cu invatatoarea lui. Stiu ca poate parea greu sau ciudat, dar cred ca orice ajutor, oricat de mic (chiar si o ciocolata care cu siguranta e mai ieftina decat un pachet de tigari), poate sa faca diferenta. Intentionez sa il vizitez pe cel mic cat de curand (poate chiar in weekendul acesta). So, any help will be good!

Imi cer scuze daca v-am rapit din pretiosul timp... dar timpul nu este niciodata mai pretios decat atunci cand il imparti cu cineva pentru a da mai departe bucurie si o raza de speranta.

Multumesc,
Ada ( este o prietena si o fata zambitoare, cu suflet mare).

PS: daca nu puteti dona nici macar o ciocolata, primesc si incurajari pentru aceasta initiativa :)
PPS: acesta este un proiect personal, initiat de mine in aceasta noapte! call me crazy dar m-a impresionat teribil, asadar, am considerat ca pot face ceva si... drept urmare, am inceput sa fac. :) daca vreti sa fiti alaturi de mine, cu bucurie primesc ajutor :) pentru inceput, chiar si daca dati de veste despre Adelin este minunat. Hai ca se poate!