Lacrimi

Seara de luni,liniste, pace,nimic nefiresc. Un telefon imi produce o stare de rau. Amintiri grele ce ma lovesc sa iasa din ascunzis. Amintiri ce imi starnesc lacrimi. Le iau si le innod si fac un fular. Atat de mult am plans? Nu am mai plans de ceva vreme se pare. Poate lacrimile imi vor spala sufletul de amagiri si dor nebun, de neliniste si neincredere, de teama si oboseala. In ultima perioada am daruit mult, nu am primit nimic... sau poate nu la acelasi nivel energetic, si ma simt goala, epuizata, ca o carpa stoarsa bine de tot.
Picaturile de ploaie, fulgii de nea imi fac in ciuda. Stiu ca nu ii plac si ma chinuiesc enorm. Vreau primavara, vreau sa renasc ca un ghiocel. Am nevoie de soare si lumina, de mangaieri si divin, de rugi ascultate, de greseli iertate, de regasirea puterii interioare, de mine.
Mi-e dor de copilarie... de lacrimile scurse pentru "El Zorab" sau "Singur pe lume".

Post party

Ieri, am fost la petrecere. Nu plecasem eu asa convinsa ca va fi bine pentru sufletul meu care nu prea stie pe unde se afla, dar stie sigur de ce are nevoie. Si ba cauta si nu gaseste, ba gaseste si e prea departe si se topeste de dor - dor de mangaiere - asa ca, nu prea e la locul lui.

Dar, surpriza... gazdele sunt oameni calzi, veseli, fericiti, minunati, ospitalieri, tineri, inventivi... nu stiu ce sa mai adaug. Sunt SPECIALI, ai ce invata de la ei!

Ce am facut? Am ascultat muzica de dragoste, hituri celebre. Am jucat doua jocuri (imi doream de mult sa ma joc si visul mi s-a indeplinit). Am mancat bunatati (peste cu sos de soia si patrunjel + un tort delicios si salata de fructe) si popcorn la film. Am vizionat "It's complicated" cu Meryl Strep si Alec Baldwin, o comedie romantica, usoara, dar care merita vazuta.

S-a organizat tombola si am castigat un magnet pentru frigider foarte dragut, vesel. Am primit o poezie de la gazda (fiecare invitat a avut o poezie cu dedicatie).

Pe plic scrie asa:"Pentru Claudia noastra deschidem o usa ca sa intre Cupidon" (Ha ha ha... sa nu ne ciocnim prea rau).

Bucurii ale dorului

Incerc sa prind din zbor o raza..

Sa ma-ncalzesc cu ea... mirat

Sa ne jucam, sa ne privim o ora

Sa-mi dea lumina... daca n-a uitat.

Si-apoi s-o las sa plece linistita

Sclipind in curcubeele color

Si ea plutind in colturi de planeta

Purta-va in culori din mine-un dor.

Si stiu, o vei avea si tu o data

Ea va dormi in palmele-ti usor

Si tu, vazand-o atat de colorata

Vei sti si vei simti cat mi-e de dor!"

(Liliana Munteanu - 7 iunie 2002)

A fost o experienta placuta, am cunoscut oameni... mi-am vandut cartile de povesti, care sper sa ii bucure si sa le placa.

Astept cu nerabdare fotografii!