O oră cu dor
Într-o zi cu ploaie,
Ne-am întâlnit la metrou.
Din păr apa curgea șiroaie.
Tu mi-ai dăruit un stilou,
Scos magic din sacou.
Ți-am zâmbit șarmant,
Ai dat din cap elegant.
Mi-ai întins un carnet,
Și ți-am scris:„Regret!
Nu pot să te mai aștept!”
De câte ori am aşteptat
O şoaptă de răspuns!
O zi din viaţă să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;
O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor.
Literele mă amuzau,
Știind cât de mult ți-am scris.
Notele muzicale dansau,
Dorind ca dansul să nu fie vis.
Dându-mi din ochiul tău senin
O rază dinadins,
În calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;
Dându-mi din ochiul tău senin
O rază dinadins,
În calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;
Ai fi trăit în sufletu-mi veșnic,
Dacă mă sunai,
Și îmi spuneai:
„Mai stai! O clipă, un pic!”
Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zâne ce străbat
Din timpurile vechi.
Căci te iubeam cu ochi păgâni
Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară din bătrâni
Părinţii din părinţi.
Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zâne ce străbat
Din timpurile vechi.
Căci te iubeam cu ochi păgâni
Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară din bătrâni
Părinţii din părinţi.
Nu vreau să te mai zăresc
Dorul este un fluture,
Amintirile mă rănesc,
Viața-mi devine mugure.
De ce nu m-ai abandonat
De ce nu m-ai abandonat
Sub cerul înstelat
În acea seară de neuitat.
Când mi-ai mărturisit
Că m-ai înșelat?
Tu trebuia să-mi închini
O oră de dor și de suspin
Cu lacrimi fața-mi să ștergi,
Pocale cu vin să ciocnim,
Iubirii în întâmpinare să-i venim.
