Dorinte... si impliniri

Imi este un dor nebun de teatru. Criza m-a afectat din plin la acest capitol. Am investit in carti, dar nu am mai ajuns la teatru.
Chiar aseara mi-am exprimat dorinta... trecand putin prin Herastrau si asistand pentru cateva minute la o reprezentatie a Teatrului Masca.
Azi, tocmai terminasem orele, si ma suna o prietena:
"Clau, am facut rezervari pentru joi, ora 19, la Teatrul Act. Te tenteaza?
- Daaaaaaaaaaa..... sigur. Multuuumesc!"

De-abia astept. Desi joi e ziua mea infernala... vineri va trebui sa merg la sustinerea unei teze de doctorat a unei colege de la institutul unde am profesat 2 ani si 7 luni. Nu conteaza. Cand imi place ceva, nu mai simt oboseala.

un mac

cand cerul se crapa precum un pepene copt si zemos,
visele mele se unesc si capata forma de dragoste.
bratele dorului ma incalzesc si imi dau energie,
razele victorioase iesite dintre nori,
imi rasfata chipul si sufletul.

un mac ratacit printre spicele de grau,
imi sopteste ca sunt frumoasa.
ii zambesc si ii ating discret petalele plapande.
se deschide la maxim, se clatina si moare.

o randunica trece printre noi, tinandu-ne de maini.
e vesela si totusi singura.
uneori se poate si astfel. singuratatea te face sa te regasesti.
sarutul ce-mi mangaie parul, ma linisteste.