Viata nu poate fi fentata. Nu ma mai astept la nimic. Am inteles ca, daca nu te astepti la nimic, totul ti se va parea o surpriza.
Trebuie sa recunosc ca e al naibii de greu, dar incerc.
Nu vreau sa-mi irosesc viata, visand la "el". Nu se merita. Imi voi satisface micile mele nebunii: sa scriu "aberatii", sa citesc cat mai mult si despre orice -ar fi ideal-, sa colectionez pixuri, vederi si icoane, sa merg la teatru, sa fac sport - macar acum ca am inceput si mi-am intrat in ritm....a, si uitam ce era mai important: sa-i scriu lui Mos Craciun ha ha ha :))...cu toate ca a ramas valabila "cererea" de anul trecut.
Cred ca, cel mai important este de fapt sa nu traiesc degeaba, sa las ceva in urma mea. Cum era? Sa sadesti un pom, sa construiesti o casa si sa faci un copil. As putea adauga: sa faci o descoperire -acum vorbeste cercetatorul din mine ha ha ha-, sa scrii o poezie, sa pictezi o...frunza si lista e deschisa...
Astept sugestii.
Zile cu soare si speranta.
