candva... credeam in iubire. una singura, si sincera, si copilaroasa, si vesnica.
azi, nu mai cred. cu toate astea, zambesc. mi-e greu, simt ca ceva s-a rupt in mine, caci am vazut casnicii fericite, si batrani care s-au iubit si respectat pana cand doar moartea i-a despartit. ce s-a intamplat cu dragostea? ce s-a intamplat cu noi, oamenii? de ce ne-am salbaticit si am devenit rai? unde, cand, cum si cui ne-am vandut sufletele si dragostea din noi, si dorinta de a fi iubiti, si puterea de a darui?
am gasit aceasta fotografie la un articol scris de Alice Nastase, redactor la revista TANGO, o revista de citit si iubit. spunea ca nu trebuie sa mai visam la rochia alba de mireasa, caci vremurile s-au schimbat, si ea poate fi roz, vernil sau ivoir.
a fost o vreme, cand citeam disperarile acestei femei ca nu isi gasea iubirea. o judecam aspru gandind: "dar are deja doi copii! este fericita sau macar a fost!" acum, se pare ca este fericita pentru totdeauna. deci... se poate!?
tot ce mi-as dori ar fi sa traiesc o zi intr-o rochie alba de mireasa... si sa fie simpla... si sa fiu eu.... si sa zambesc... si sa cred din nou in iubire si in au trait fericiti pana la adanci batraneti... si sa dansez... un Tango, un vals... un cha cha.... si un Meniaito. :) ... si sa impart bucurii si sa eman fericirea prin toti porii...
si visele se destrama si/sau ingheata de la ger...
azi, nu mai cred. cu toate astea, zambesc. mi-e greu, simt ca ceva s-a rupt in mine, caci am vazut casnicii fericite, si batrani care s-au iubit si respectat pana cand doar moartea i-a despartit. ce s-a intamplat cu dragostea? ce s-a intamplat cu noi, oamenii? de ce ne-am salbaticit si am devenit rai? unde, cand, cum si cui ne-am vandut sufletele si dragostea din noi, si dorinta de a fi iubiti, si puterea de a darui?
am gasit aceasta fotografie la un articol scris de Alice Nastase, redactor la revista TANGO, o revista de citit si iubit. spunea ca nu trebuie sa mai visam la rochia alba de mireasa, caci vremurile s-au schimbat, si ea poate fi roz, vernil sau ivoir.
a fost o vreme, cand citeam disperarile acestei femei ca nu isi gasea iubirea. o judecam aspru gandind: "dar are deja doi copii! este fericita sau macar a fost!" acum, se pare ca este fericita pentru totdeauna. deci... se poate!?
tot ce mi-as dori ar fi sa traiesc o zi intr-o rochie alba de mireasa... si sa fie simpla... si sa fiu eu.... si sa zambesc... si sa cred din nou in iubire si in au trait fericiti pana la adanci batraneti... si sa dansez... un Tango, un vals... un cha cha.... si un Meniaito. :) ... si sa impart bucurii si sa eman fericirea prin toti porii...
si visele se destrama si/sau ingheata de la ger...