caruselul

visele, nerabdarea, fericirea, teama... toate roiesc in jurul meu. am ametit. ma opresc si inchid ochii, asteptand sa imi recapat echilibrul. zambesc, amintindu-mi de caruselul muzical pe care mi-l doream acum ceva ani.
...
povestile ma reprezinta acum in proportie de 40%. imi doresc sa fie publicate o parte din ele - desi nu depinde numai de mine. mi-e ciuda ca intalnesc oameni care fac promisiuni desarte, apoi uita sa iti mai raspunda. iar eu, credula, sunt ca un copil - sau mai rau - care isi asteapta cuminte acadeaua sau jucaria.
iubirea este si ea pe undeva prin juru-mi si asteapta sa o iau in serios. da, pentru ca totul depinde de mine. e nevoie sa fiu serioasa, sa tratez totul cu seriozitate. o voi imbratisa azi si sper sa ma placa de aceasta data pe veci.
cartile carora le-am promis ca le voi citi, tresalta voioase in preajma, dorind care mai de care sa fie aleasa prima. am decis. acum lecturez "Zilele si noptile unui student intarziat" de Gib I. Mihaescu.
...
caruselul se aude. e aici. visele se implinesc cand crezi cu tot sufletul in ele, cand nu le doresti pentru tine din ambitie si din mandrie (asta am aflat ieri dintr-o carte de teologie).