viata mea azi

viata este uneori o furtuna de nisip. alteori este liniste, echilibru, este ca o barca ce intr-o zi se gaureste si ia apa sau este rasturnata de un vant puternic.

viata mi-a oferit azi, doua lectii de viata. lectii adevarate de la doua femei puternice.

cineva imi postase un comentariu in care imi spunea ca nu am facut nimic in viata. m-a suparat si l-am sters. azi, am inteles ca, daca as muri maine, nu-mi pare rau, caci am lasat ceva in urma. ce? cateva articole stiintifice, povesti scrise si inregistrate atat la radio cat si la Asociatia Nevazatorilor, cu propria-mi voce. am cunoscut oameni, pe unii cica - din parerile proprii - i-am invatat sa zambeasca. am fost model pentru cativa elevi...

am invatat ca atunci cand viata ma doboara, de fapt este o evolutie... ma voi ridica mai puternica, mai indarjita sa fac lucruri frumoase si utile. ma scutur de trecut, de rautati, invidii si alte lucruri fara sens acumulate in timp...
am invatat ca sunt o femeie dornica de autodepasire... cica ar fi semn de inteligenta - ha ha ha...

viata este un balon colorat, vesel, care trebuie indreptat in directia in care vrei sa traiesti...

cum e sa...

cum e sa fii bantuit de o durere ce impanzeste tot corpul? ziua, durerea se lasa pacalita de activitatile mele, de cea ce vad, de rasul meu zglobiu. insa noaptea, pune stapanire pe mine si se intinde si isi da importanta si ma chinuie pana la lacrimi. atunci, scriu texte in gand... pana dimineata raman doar fragmente neinsemnate.
cum e sa ai multe de facut, sa stii ca poti avea carti pe rafturile librariilor, ca multi copii vor creste cu ale tale povesti? inchid ochii si vad bunici ce lectureaza nepotilor povesti. vad educatoare care citesc despre elefanti, soareci, iepurasi, flori si copii, din cartile ce-mi poarta numele. cum e sa stii ca viata iti joaca feste... de ce oamenilor care au ceva de daruit? pentru ca Dumnezeu are nevoie si de oameni buni si talentati? posibil.

vreau din tot sufletul sa traiesc o dragoste adevarata, colorata, intensa. am vazut eu un film (ca nu sunt cinefila- hahaha), "A walk to remember" si as vrea sa am parte de o asemenea poveste. sa fiu iubita asa cum merit.

cum e sa crezi intr-o minune?
cum e sa vezi o schita atat de vesela la una din povestile scrise de tine?
cum e sa stii ca cineva crede in tine, cand nici tu nu mai crezi?
cum e sa te simti ca un inger revenit pe pamant pentru a-si rezolva treburile nerezolvate? (ca in filmele difuzate de Craciun, pe care le ador).

cum e sa simti ca cei din jur au nevoie de tine, de zambetul tau, de o imbratisare de-a ta, de ceea ce faci?

.....
desenul este realizat pentru una din povestile mele "Soricelul Krass" ce se va auzi si la radio Itsy Bitsy (www.itsybitsy.ro).