sâmbătă, mai 6

Dor de acasă

Mă simt atât de norocoasă! 
Simt cum Cineva este mereu lângă mine și îmi ascultă rugile, gândurile. Știam că va ploua în weekend. Aseară soțul îmi promisese că indiferent de vreme mergem la curte, la „fetele mele”. Planurile s-au schimbat în zori, când stare lui de sănătate nu i-a permis să conducă ( eu nereușind să îmi schimb permisul pe noul nume nici în ziua de azi. Miercuri am fost la circa financiară pentru a face demersurile necesare, unde am plătit și amendă pentru întârzierea schimbării numelui. Legal este ca în termen de 15 zile să îți schimbi toate actele. Atunci aveam permisul suspendat și eram și însărcinată, așa că am motive pentru a fi înțeleasă de către cine dorește.). După ce am fost la poștă să îmi iau o recomandată și am făcut și cumpărături,mi-am hrănit copiii, i-am adormit și am plecat singură la fete. Îmi era dor să merg pe străzile copilăriei. Îmi era dor să observ casele, schimbările, oamenii.
Am stat o oră în curte, la aer. Îmi era un dor imens. Când eram acasă, nu apreciam acest aspect și stăteam mult în casă, citind sau butonând tastele calculatorului.
Și acum fac la fel! Noroc cu micuții mei care mă „obligă” să ies afară la joacă. Deși soțul iese cu Horia și eu rămân cu Ana, pe care uneori o privez de această bucurie sau o scot în parcul din spatele blocului foarte puțin. Am rămas în urmă cu toate! De călcat nu mai cald demult decât ce ne este necesar! Poveștile personalizate sunt întârziate cu mult. Geamurile nespălate din martie, iar perdelele de anul trecut. 
Sunt epuizată! De abia mă trezesc dimineața. De ziua mea am dormit buștean. Soțul a luat-o pe Ana și a stat cu ea prin bucătărie și dormitorul de joacă (momentan), iar eu cu Horia (care îmi seamănă și la capitolul somn) am dormit până la nouă și un sfert. După ce am venit de la atelierul de lectură, aveam o stare groaznică provocată de o migrenă ucigătoare. Silviu a ieșit cu Horia, iar eu am dormit cu Ana, vreo oră. 
Îmi doresc măcar o zi să îmi știu copiii în siguranță cu cineva, iar noi (eu și soțul) să dormiiiiim! Tot nu ne-ar ajunge, dar am aprecia gestul! Hahaha!
Mi-am încărcat bateriile cu aer de curte și energie de acasă! 
Să fie bine pentru toată lumea!
Doamne ajută!

40 de ani pe 5 mai

Iată-mă trecând fără prea multă pregătire și de acest hop! Schimbare de prefix! Fără emoții, fără bilanț, fără vaiete și privit în oglindă. Grizonată sunt oricum de la 20 de ani! Așa că, port cu mândrie fire albe de înțelepciune în podoaba capilară. 
Am avut grijă să scriu o scrisoare de mulțumire către Dumnezeu pentru tot ce am, pentru ceea ce sunt (o femeie cu bune și cu rele, dar cu multe proiecte și ambiții), pentru fiecare clipă, pentru oamenii din viața mea (inclusiv cei invidioși care îmi dau voința de a reuși în toate). 
Am primit mesaje și urări de la oameni pe care nu îi cunosc, de la oameni pe care i-am făcut să sufere dar ei mi-au rămas alături arătându-mi ce înseamnă omenia și bunătatea, de la foști elevi. 
Am primit prima floare de la băiețelul meu! 
Zâmbetele lor, dar și ale oamenilor, îmi umplu sufletul de bucurie și speranță. 
Mulțumesc tuturor! 
Gânduri bune, rugi ascultate, bucurii și milioane de zâmbete! 

luni, mai 1

Proiecte dragi

Un interviu acordat cu mare bucurie unei mămici minunate, extrem de educate și de dedicată copiilor ei. 
Interviul se poate citi AICI.

Diverse

Și au trecut atâtea zile... cu bune și cu mai puțin bune. Oboseală accentuată. Scris. Spaimă. Horia s-a înecat cu biscuite și am tras o sperietură cumplită. Nu am mai avut timp să citesc nimic. Doar câteva articole pe bloguri de mame. 
Lucrez intens la proiecte dragi.
Acum vine septembrie și mă întorc la școală. 
Nu știu dacă să merg la titularizare sau să zic pas anul acesta. Nu știu dacă pot să învăț. 
Dezamăgiri din partea unor oameni. Bucurii și încurajări din partea unor necunoscuți... și tot așa înainte, cu bune și cu mai puțin bune.
Mulțumesc Doamne pentru sănătate!

joi, aprilie 20

Alt interviu cu mine pe un blog de mămică

Un alt interviu cu mine pe un blog al unei mămici de doi copii frumoși.

Îl puteți lectura AICI.

Mulțumescmult, Raluca Bădiță.

INTERVIU CU MINE

Am acordat un interviu unei mămici care a crezut în mine și mi-a oferit șansa să organizez ateliere la sediul unde lucra. 
Acum, are o librărie online, cu produse bine alese. V-o recomand din suflet, dragi părinți și bunici!

Interviul poate fi citit aici.

Mulțumesc mult!
Sunt recunoscătoare pentru tot ce am, pentru modul în care am evoluat! 

Talente și joacă

Gemenii au început să improvizeze bine de tot! Își pun diferite obiecte ( păturica, fața de pernă) pe spate sau în cap și se costumează. Apoi se admiră și râd.
Sunt adorabili! 
Nah! M-am lăudat și eu!