Și au trecut atâtea zile... cu bune și cu mai puțin bune. Oboseală accentuată. Scris. Spaimă. Horia s-a înecat cu biscuite și am tras o sperietură cumplită. Nu am mai avut timp să citesc nimic. Doar câteva articole pe bloguri de mame.
Lucrez intens la proiecte dragi.
Acum vine septembrie și mă întorc la școală.
Nu știu dacă să merg la titularizare sau să zic pas anul acesta. Nu știu dacă pot să învăț.
Dezamăgiri din partea unor oameni. Bucurii și încurajări din partea unor necunoscuți... și tot așa înainte, cu bune și cu mai puțin bune.
Mulțumesc Doamne pentru sănătate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu