1 MARTIE CU BUCURIE, ZÂMBET, SĂNĂTATE ȘI BUNĂTATE

Să fim frumoși, buni, puternici și darnici... cu ce putem... un zâmbet, o carte, o floare, o îmbrățișare, un sfat... :)

O PRIMĂVARĂ DUIOASĂ ȘI ENERGICĂ A UNUI ÎNCEPUT DE NEUITAT!

LA MULȚI ANI DRAGELOR MELE CITITOARE ȘI MINUNAȚILOR CITITORI!

Doar eu.... muzica... frumos.. iubire... curaj... armonie...

SPECIAL PENTRU MINE

Eu

Ma simt tot mai singura... desi sunt oameni care ma cauta... cunosc saptamanal oameni noi... ma implic in tot felul de proiecte... 

De fapt, nu singura, ci neimplinita, goala, care respira degeaba....

Am colege din institutul de ce cercetare.. care s-au dedicat cercetarii... au plecat in afara si studiaza... Insa eu? Eu mi-am dorit o familie... spunand ca am pus punct momentan carierei... sau voi face o cariera din scris. Toti ma intreaba ce fac cu viata mea... deoarece timpul trece. 

Spun... ca astept... sa vina primavara...

Ei imi spun ca timpul meu trece... si plang... stiind ca au dreptate... si eu astept! Ce? Nimic... se pare... decat iluzii impachetate frumos. 

Pentru mama... și mama soacră... și toatele mamele lumii

Alexandrina și Andrei la maternitatea Cantacuzino

Cu toate că sunt extrem de ocupată și stresată... am mers la maternitate să duc supă Alexandrinei, mama unui băiețel minunat, Andrei, născut prematur... la numai 33 de săptămâni. I-am dus o jucărie de pluș... un leuț vesel și puternic. Îngerii și Sfântul Stelian să îl ocrotească... Fecioara Maria să îl crească mare și să îi ofere o soartă bună.... Sfântul Efrem cel Nou să îl întărească... Acest copil merită să își bucure mama și bunica... și pe cei care i-au fost aproape!

E tare greu să fii mamă singură... să ți se spună, lăuză fiind, „să nu mă mai cauți. să nu insițti”. Ce suflet poți avea să nu vrei să îți vezi copilul? Ce om poți fi să știi că ai undeva un copil și ție îți este indiferent?! Dar... asta este viața... și merge înainte cu bune și rele... Noroc că există oameni care au suflet... și oferă ajutor... fiecare cu ce poate! Nu se știe când viața te duce și te întoarce și cazi... și ai nevoie de ajutor... de oameni... de sfaturi.. de un zâmbet... de o mână întinsă pentru a te ridica. 

O altă prietenă... și-a dorit enorm de mult un copil... a găsit un bărbat bogat... a născut singură... el nedorindu-și copilul, o fetiță. În cele din urmă, a recunoscut fetița și a dat-o pe mamă în judecată. Aceasta a mințit că are un salariu mai mare pentru a dovedi instanței că ae posibilitatea să își întrețină copilul și domnul bogat i-a cerut pensie alimentară. Ce suflete! Ce vieți! Ș noi ne uităm la telenovele!!! 

De DRAGOBETE cu dragoste - de Claudia Groza

Dacă doriți... scrieți-mi pe adresa claudia_groza@yahoo.com... și povestea pentru cel/cea drag/ dragă va fi gata!

POVESTE CU DRAGOSTE PENTRU CELEBRAREA IUBIRII

„Dragostea este un privilegiu de care este păcat să nu înveți să te bucuri. Este un miracol ce ți se dezvăluie în fiecare dimineață, în lumina soarelui de amiază, în frunzele copacilor, în cântecul păsărilor, în primul gând cu care te trezești, în fiecare șoaptă de dinainte de somn. Dragostea este templul sacru în care renaști. Dragostea este o stare de grație pe care unii din noi nu știm să o primim în existența noastră, nu știm să trăim așa cum se cuvine … Dar putem învăța.”

Anca și Mihai și-au găsit drumul pe care să îl parcurgă împreună acum 8 ani… pe malul Dunării, în Brăila, iar pe 15 februarie 2014 își vor jura dragoste eternă în fața lui Dumnezeu.

Muntele... îi atrăgea pe cărările sale cu emoție și voie bună. Fiecare potecă le devenea  amintire pentru anii ce vor urma. Brazii le ascultau poveștile de iubire și tresăreau de emoție, aplecându-și crengile și oferindu-le conuri pentru a le fi talismane. Anca și Mihai se bucurau de fiecare clipă petrecută împreună, asemenea unor copii care primesc jucării interesante.

          Când vara toridă îi toropea, cei doi oameni care se găsiseră după multe căutări, speranțe și așteptări, porneau spre mare, precum niște marinari iscusiți, dornici să înfunte valurile sau asemenea unor pescari obișnuiți cu mirosul de alge și pește. Valurile le mângâiau pielea și le atingea sufletele. Nisipul  le primea trupurile întinse la soare și le urmărea pașii amprentați adânc, până când marea îi ștergea veselă.

Bucuria de a fi alături la bine și la greu îi apropia și mai mult pe cei doi oameni  frumoși, gospodari și optimiști. Dragostea îi îmbrățișa și le zâmbea celor doi în fiecare zi, în fiecare clipă. Nu conta ce făceau, important era să fie unul alături de celălalt, să se susțină, să fie fericiți de reușitele lor, să se încurajeze reciproc.

Acum șapte ani, Dumnezeu le-a oferit o minune! Un băiețel frumos, cu pielea albă și miros de vanilie, cu ochi mari, luminoși, cu buze  plăcut conturate și un zâmbet senin. Viața Ancăi și a lui Mihai s-a îmbogățit cu o comoară: Mihai Alexandru. Zilele le deveniseră vii, cu noutăți de descoperit, cu liniște și armonie. Fiul lor le aduse curcubeul în casă și în suflete! Erau împliniți!

Cînd seara coboară, grijile sunt alungate de îngeri, iar Anca și Mihai dansează tango... dansul iubirii pasionale, pe care viața le-a oferit-o din plin. Muzica le îndrumă pașii... privirile își declară iubirea... buzele o confirmă.

Fiecare adiere de vânt le șoptește cât de minunați sunt împreună! Fiecare aromă îi îndeamnă să își guste clipă de clipă dragostea! Fiecare rază de soare le amintește că după  ploaie apare întotdeauna curcubeul... pe care Anca și Mihai pășesc cu mulțumire și recunoștință de fiecare dată!

Nu uitați: „O viață fără iubire este ca un an fără primăvară!”

„Doamne, transformă-mă într-un instrument al păcii tale. Acolo unde există ură, lasă-mă să semăn dragoste. Acolo unde există durere, lasă-mă să ofer iertare. Acolo unde există dubiu, lasă-mă să pun credință. Acolo unde există disperare, lasă-mă să vin cu speranță. Acolo unde există întuneric, lasă-mă să fac lumină. Și acolo unde există tristețe, lasă-mă să aduc bucurie….” acesta a fost mesajul de dragoste oferit de Anca soțului său, Mihai.