O zi frumoasa....

 Da... ploua...este trist.... dar daca priviti atent este o zi frumoasa, in care sa stati cu cei dragi... sa cititi... sa vizionati un film... sa va imbrasati... sa va jucati Popa Prostu sau remi sau table... sa radeti privind la fotografii... sa va faceti planuri....

Noapte buna....iubire

Pe aripi de soapte, adorm gandindu-ma la un destin fericit. Il astept pe Dumnezeu sa imi cearna faptele bune, de cele rele. Magia din jurul meu ma invaluie.

Noapte buna!

Cu mine

Ieri, am avut 10 ore. Am depăşit recordul. Colegii care nu mă vedeau deloc, din cauza nepotrivirii de orar, s-au bucurat să-mi vadă zâmbetul. Au aflat că stau zece ore în şcoală... şi au exclamat:

- Eşti nebună!

- Cred că e o provocare pentru mine.... şi am zâmbit.

A fost frumos... nu am simţit oboseala, decât aseară târziu. 

Am predat câteva lecţii de viaţă.... despre faptul că e important să faci ce îţi place... despre faptul că răutate pluteşte în aer şi e bine să fii precaut, să nu mai crezi tot ce ţi se spune, să nu ai încredere oarbă în oameni.... despre faptul că orice problemă are o soluţie - inclusiv o corigenţă la matematică. 

Pentru a nu uita că viaţa e dură, mi-am primit leciile mele: una frumoasă, după ani de muncă (am obţinut un premiu) şi una urâtă (noroc că o mai trăisem şi nu m-a întristat foarte mult; este legată de a-ţi ţine promisiunea, de a te bucura şi a fi sincer).

Mâine, în Grădina Botanică de la orele 15 este lansarea numărului trei al revistei de povestiri. Poate ajung, poate ajungeţi.... sau poate ne intersectăm în muzeele din Bucureşti. Elevii mei vă vor întâmpina la intrare... şi vă vor îndruma pe holuri şi prin cotloane.

O zi de vineri de neuitat.. de neimaginat... cu vise împlinite şi zâmbete sincere... şi oameni angelici în preajmă.

Viaţa

 Sunt abonată la newsletterul "O zi bună".... îl primesc în dublu exemplar.. "O zi bună" şi O zi bună, Claudia!" Îmi place să-l redirecţionez.... îmi face o deosebită plăcere să transmit un gân d bun oamenilor dragi... să-i motivez.. să-i fac să zâmbească... de aceea  îmi mai "stresez" prietenii cu sms-uri din când în când. Eu mă bucur... chiar şi atunci când mă caută cu folos... după mult timp de "neutilizare".

Am reuşit într-o măsură (dar nu 100%) să nu mai aştept nimic de la oameni... să dăruiesc necondiţionat.... 

Tot eu îmi făceam rău....să mă gândesc de ce nu-mi spune X mulţumesc... de ce nu mă sună Y.... de ce Z nu-mi răspunde la mesaj.... Până la urmă fiecare este unic.. nu are cum să gândească, să simtă, să vorbească cineva ca mine...

E greu să accepţi că lumea s-a înrăit... e greu să suporţi răutatea ce acaparează chipurile şi fură zâmbetele oamenilor...

Păşind grăbită printre picăturile de ploaie, mă gândeam că mai există şi oameni blânzi... Oare să cred că sunt reali sau să fiu circumspectă?

“Succesul în viaţă este uşor de obţinut. Oricine poate reuşi dacă va face cu consecvenţă anumite lucruri. Aceste mici alegeri şi comportamente se cumulează şi dau rezultate în timp. Este un proces care aminteşte de cultivarea pământului. Se plantează seminţele. Se udă plantele, solul este fertilizat. Chiar dacă la început pare să nu se întâmple nimic, ţăranul are răbdare şi aşteaptă cu încredere. Şi, apoi, într-o bună zi, aproape fără să-şi dea seama cum, aşa se şi întâmplă.”

Robin Sharma

---

În această zi din viaţa ta, cred că Dumnezeu vrea ca tu să ştii …
…că viaţa este menită să fie DISTRACTIVĂ! Este greu de crezut uneori, dar este adevărat. Totul depinde de punctul de vedere.
Chiar şi cele mai dificile momente ne aduc daruri. Şi astfel viaţa ne poate cere să  fim puţin “filosofici” din când în când; să îmbrăţişăm “căderile” cu “ridicările”. Şmecheria este, bineînţeles, recunoştinţa. Acolo, în interiorul tău îţi vei găsi atât pacea cât şi bucuria.
Cu dragoste, prietenul tău, Neale Donald Walsch ~ www.humanitysteam.ro

Copiii din viata mea

Ieri, avand ore la scoala din apropierea casei pustiului de care are mama grija, m-am dus sa-l iau de la gradinita. Cand era mic, nu mergea nicaieri fara mama. Acum, mama s-a ascuns, si l-am luat eu. A mers, cu toate ca m-a intrebat.

- Cum de ai venit singura, fara doamna Mia?

Atunci a iesit mama, si l-am simtit intr-adevar linistit si fericit.

Dimineata, o intrebase pe mama din ce este alcatuita o frunza.

- O intrebam pe Claudia la pranz, asta este specialitatea ei, i-a spus mama.

- Wooo... chiar stie?

Cand i-am  raspuns la intrebare a fost fascinat. Ochii ii straluceau de fericire.

- De ce ai doua croissante?

- Pentru ca unul este pentru tine, si-i intind unul.

La scoala, am constatat ca nu am note. Le dadusem ceva de lucru si le verificam caietele. 

 - Alex, uite iti dau 10, dar pentru data viitoare imi completezi asta si asta.

- Da, doamna, multumesc. D-asta va iubesc eu.

Un pusti de clasa a V-a, smecheras, pasionat de grafitti. Raman uimita de lejeritatea in exprimare.

Imi doream ca povestile mele sa ajunga peste mari si tari. Am primit comanda de povesti personalizate tocmai din Cipru. Mi-am mai bifat un vis... care sper sa se extinda.

Ia cartea frăţioare... te va face mare, nemuritor, înţelept şi bun

 TÂRG DE CARTE - KILIPIRIM

Punct si de la capat

- Mai scrii? ma intreaba o colega de facultae.

- Scriu.... la ce te referi?

- Incepusesi un roman...

-Da, insa nu am mai avut timp... 

Ce dooor imi e de scris....

Ce mult imi doresc sa fiu linistita.... odihnita... impacata cu mine... si sa ma asez la masa de scris....sau cu agenda pe genunchi... sau turceste in pat si sa scriuuuuu.... Ce? Nu prea am mai trait asa intens... dar am zambete noi pe care le pot descrie... si soapte in nopte de rastalmacit....

Cand dimineata, printre fluieraturi ale vantului gelos, cu pleoape adormite sorbind din cafeaua descantata citeam in ziar stiri despre tine, ma gandeam cum ar fi daca mi-ai spene pentru o clipa adevarul. Ar fi divin. Dar daca mi-ai insenina zilele o viata? Ce mi-ai cere in schimb? Hai sa fim personajele unui roman... pe alocuri reale, pe alocuri schimonosite de  schingiurile vietii...

Nu, mai bine sa nu. Sa fin noi, doi oameni frumosi, care cor construi o corabie rezistenta la furtuni. 

Sa iti fie dumurile  luminate de optimism... norii sa te hraneasca in lipsa mea cu imbratisari pufoase si rasfat...