duminică, iulie 4

câştigători la un concurs de debut literar

Am participat - pe fuga si nepregatita – la un concurs de debut literar. Intr-o zi ploioasa de iunie, s-au desemnat castigatorii. Am fost la fata locului. Oameni draguti, fete cochete, pusti care, culmea, scriu. Woww! Super!

Nu m-am numarat printre castigatori...

Langa mine, erau doua doamne, care participasera la sectiunea Roman, si au plecat la fel de dezamagite. Asta e viata... nu se castiga din prima!

Acum, cand „durerea” s-a estompat – nu stiu daca 100% - am curajul de a posta mailul trimis de fundatia organizatoare (Fundatia Catalist) cu lista castigatorilor. Am avut sansa de a avea „aproape” de sufletul meu un om care m-a incurajat imediat dupa ce am aflat rezultatele. Mi-a spus ca important este faptul ca am participat. Multumesc Tudor!

Concursul de Debut Literar UniCredit a desemnat câştigătorii celei de-a III a ediţii

Bucureşti, 24 iunie 2010 – Cea de-a treia ediţie a Concursului de Debut Literar UniCredit şi-a desemnat câştigătorii pentru fiecare dintre cele trei secţiuni, poezie, proză scurtă şi roman. Manuscrisele premiate au fost anunţate în cadrul Festivităţii de Premiere, care a avut loc la PAVILION UNICREDIT, pe data de 23 iunie.

Câştigătorii din acest an sunt: Laurenţiu ION din Comuna Bucşani (jud. Dâmboviţa), la secţiunea POEZIE cu volumul „Destulă pace pentru un război”, Adrian BUZDUGAN din Brăila, la secţiunea PROZĂ SCURTĂ cu volumul „Capela excomunicaţilor” şi Cătălin PAVEL din Bucureşti, la secţiunea ROMAN cu volumul „Aproape a şaptea parte din lume”.

În acest an, 121 de candidaţi s-au înscris în concurs, iar lucrările lor au fost evaluate de juriul format din Liviu Papadima (Conferenţiar, Doctor în Filologie, decan al Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti) Paul Cernat (critic literar, publicist, lector universitar la Facultatea de Litere, Bucureşti) şi Marius Chivu (Redactor-editor Dilema Veche şi Dilemateca).

Manuscrisele câştigătoare vor fi publicate de Editura Humanitas şi lansate în cadrul ediţiei a XVII a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, în noiembrie 2010.

sâmbătă, iulie 3

povesti de viata...


am întâlnit în această săptămână, o femeie cu bucle aurii şi ochi strălucitori. îmi plac oamenii frumoşi, dar ea era specială. parcă era de pe altă Planetă. eu, atrag oameni. prin urmare, ea s-a aşezat lângă mine şi m-a întrebat ceva. răspund cu zâmbetu-mi caracteristic. ea, se confesează. după o căsătorie de 5 ani, soţul o părăseşte. rămăsese însărcinată şi n-a avut curajul să-şi crească singură pruncul. a făcut întrerupere de sarcină. mă întreb: cum poate cineva să lase o astfe l de femeie? viaţa... cu bune şi cu rele.

*
şi eu care cred că sunt cea mai oropsită!

*
o bună prietenă, întâlneşte un băiat mulatru. el o place la nebunie. ea se fereşte, căci ştie că gura lumii e slobodă. ea, poetă, îi dă cartea ei de debut şi se pregăteşte să îi scrie dedicaţie. el, o roagă: "scrie, pentru viitorul meu soţ, cu dragoste". ea râde cu o poftă molipsitoare şi refuză." "nu pot scrie asta. ştii, lucrurile scrise se îndeplinesc". "păi asta şi vreau, oricum te voi cere de soţie. chiar, vrei să fii soţia mea?" "nu", răspunde ea, şi scrie, între ghilimele, "pentru viitorul meu soţ, cu mult drag". peste câteva zile, merg în parc. el, se aşează în genunchi şi o cere în căsătorie. ea îi spune să se ridice, căci oamenii se uită ca la circ. "bine, e a doua oara cand te cer, a treia oara nu mai procedez astfel". el, ii recita poezii din Toparceanu. ea se amuza copios si este fericita. oare ce se va intampla cu aceasta prietenie?
*
ieri, o doamna imi spune:" salutari mamei si felicitari ca are o asemenea fata". "multumesc", raspund politicos. stiu ca mama nu ma apreciaza. m-am obisnuit cu replicile ei rautacioase, cu nemultumirile ei permanente. incerc sa fac lucruri minunate, pe ascuns, si sa o surprind. incerc sa ii demonstrez ca pot...
mi-e greu... am nevoie de incurajari, am nevoie de dragoste si de mangaieri, de sustinere si voie buna. am obosit doar sa mi se ceara, spunandu-mi: POTI! da pot... si daca pot, chiar nu merit putin rasfat, atentie si imbratisari cu dragoste?!
cu lacrimi in ochi - pentru relaxare si eliberare a dorului de Dragoste - ma intorc la lectura romanului in care ma regasesc, a carui poveste sper din suflet sa o traiesc in curand...
*
fie ca povestile voastre, sa fie cu happy end... si extrem de colorate...

vineri, iulie 2

Eu si dorul...


Eu, o fata credula si zambitoare si firava, am sosit de pe Venus, in a doua zi a lui iulie, calduros si vesel. Am ochi de culoarea castanei coapte, pielea usor brozata, buze carnoase si voce radiofonica (tocmai mi-am amintit ca am promis ca voi radio).

De curand, mi se spune Claudenka. E nou, interesant si imi place.

Ce imi mai place” Va spun imediat, sa iau doar o gura de aer! Ador: veselia si comunicarea si prietenia si iertarea (sa o primesc si sa o daruiesc, caci nimeni nu e perfect) si mangaierea.

Iubesc dansul, sa scriu povesti si sa desenez (mai mult sa colorez, de fapt). Iubesc culoarea verde, si derivatele ei.

Sunt un copil… o mica printesa (ca micul print al lui Exupery). Iubesc si sunt iubita de copii. De abia astept sa ma joc… si sa rad in hohote si sa invat o multime de lucruri alaturi de copii.

Doresc sa stau in bratele omului drag si sa citim impreuna… sa facem planuri si sa depanam amintiri… sa radem si sa fim fericiti. Fericirea nu are definitie, nu are reteta, ea deriva din transformarea bucuriilor mici, care emana o energie enorma.

Imi scriu visele pe frunze, petale, dar si pe nori si penele pasarilor.

E atata dor de toti si toate, si doare atat de mult ca nu-mi este ostoit dorul…

Imi pun slogan in gand si in piept si astept sa fiu inteleasa si cautata cu dor si drag si prietenie si voie buna si zambet si divin… Sloganul meu: ”Iubeste-ma cand o merit cel mai putin; atunci am nevoie cel mai mult.” (proverb chinezesc)

Ajuta-i Doamne si iarta-i, te rog!

Nu stiu de ce Dumnezeu s-a suparat atat de rau pe Moldova...
am primit acest mail, si il postez pentru cei care ma cititi... sa ne rugam pentru moldoveni, sa ii ajutam cum putem, fiecare cu ce are si cat poate.

Comunicat din partea Biroului de presă al Patriarhiei Romane

"Toate câte cereţi, când vă rugaţi, să credeţi că le veţi lua şi le veţi avea" (Marcu XI, 24)

În aceste zile când mulţi semeni din nord-estul ţării sunt greu încercaţi de revărsarea nemiloasă a apelor, Patriarhia Română îndeamnă clerul şi credincioşii de la parohii şi mănăstiri ca la Sfânta Liturghie şi la alte sfinte slujbe să înalţe rugăciuni pentru oprirea ploilor, conform îndrumărilor din Liturghier (Adunare de cereri la diferite trebuinţe din viaţa omului).

În acelaşi timp, în semn de compasiune şi solidaritate cu cei afectaţi de inundaţiile din nord-estul Moldovei, care s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti şi au provocat mari pagube materiale, Patriarhia Română îndeamnă ierarhii, preoţii şi credincioşii ortodocşi de la parohii şi mănăstiri să organizeze colecte în bani, alimente neperisabile şi alte bunuri materiale (inclusiv materiale de construcţii) pentru ajutorarea familiilor sinistrate.

Sumele colectate vor fi depuse în următoarele conturi pentru sinistraţi ale Patriarhiei Române:

RO54RNCB0075004895030091(Lei),

RO27RNCB0075004895030092(Euro),

RO97RNCB0075004895030093(USD), cu menţiunea "PENTRU SINISTRAŢI", deschise la Banca Comercială Română, filiala Sector 4, Bucureşti.

Ajutorul financiar din partea clerului şi credincioşilor ortodocşi români va fi distribuit de către Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române familiilor sinistrate în urma prezentării situaţiei de către eparhiile din zonele afectate de revărsarea nemiloasă a apelor. Ajutoarele în alimente neperisabile şi alte bunuri materiale vor fi trimise direct în zonele sinistrate prin intermediul Sectoarelor social-filantropice ale eparhiilor din nord-estul ţării sub coordonarea Biroului de asistenţă socială al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Rugăciunea unită cu fapta bună în sprijinul familiilor sinistrate reprezintă un act de responsabilitate şi coeziune socială care întăreşte credinţa şi speranţa că necazurile şi lipsurile cu care se confruntă majoritatea românilor în această perioadă vor fi depăşite, potrivit cuvântului Mântuitorului nostru Iisus Hristos: "Toate câte cereţi, când vă rugaţi, să credeţi că le veţi lua şi le veţi avea" (Marcu XI, 24).

joi, iulie 1

prieteni

am furat o poza de pe blogul unei femei minunate... implinite... vesele... jucause, si pe deasupra, prietena.
da niste petreceri super.... e pasionata de film... un bun psiholog... si face niste clatite delicioase. yammmy yamyy.
mereu plec incarcata pozitiv cu energie si voie buna dupa cateva ore petrecute impreuna.
la ea am jucat cele mai interesante jocuri. acolo nu m-am simtit "ciudat" ca sunt dornica de joc si joaca.
am ce invata de la ea... ador acesti oameni... plini de viata si de zambet si de ganduri bune si de calm...

Curajul

Cand imi este teama, frica… e necesar sa caut CURAJUL. Scot teama din interior… o privesc. E hidoasa, un mic monstrulet. O modelez, ii dau o forma fireasca si ii pun un zambet mare.
Cum arata curajul? CURAJUL are forma de portocala si este atat de gustos, si bland si imi arata drumul spre reusita, spre SUCCES.
Curajul are forma unui trifoi, cu patru foi, care aduce norocul dupa sine, ca Mos Craciun darurile mult asteptate copiilor cuminti.
Curajul este un pitic cu zambet urias care sta ascuns in sufletul fiecaruia dintre noi.
Curajul este un fluture foarte colorat, care imi da aripi sa zbor pan’ la nori.
Curajul este o voce interioara care spune: “Paseste! Poti… inca un pas. Vei reusi!”
Curajul este un vultur care imi ia visele si le urca pe un nor roz, care le duce la Dumnezeu sa le aprobe.
Curajul este o girafa care aseaza sperantele in arbori inalti ca sa ramana mereu verzi.
Curajul este un cantec care patrunde prin toti porii si circula prin sange si lichidele corpului.
Curajul este un sentiment de bucurie, fericire, implinire, izbanda.
Curajul este un Bau-Bau care ii inspaimanta pe cei care vor sa ma indeparteze de punctual final al visului meu.
Ce inteleg prin curaj?
- Clipa cand ma incumet sa incerc o noua reteta;
- Momentul in care invat jumatate din ce am de invatat si ma prezint la examen;
- Cand risc si ii spun unui barbat “mi-e dor de tine” (oare am spus vreodata?  );
- Drumul spre un loc necunoscut, fiind neinsotita;
- Cand ard gulerul camasii preferate a omului drag si ii marturisesc asta, dupa ce ii ofer un sarut; (nici asta n-am trait-o  );
- Cand imi sustin parerea pana in panzele albe (si inapoi, daca se poate);
- Atunci cand mi se spune : BRAVO! inseamna ca am avut curaj.
Va predau stafeta, curajosilor…
Sunteti curajosi pentru ca imi cititi vaicarelile si dezamagirile si insatisfactiile si iubirile neimplinite (dar atat de mult dorite!).
Sa auzim numai de fapte curajoase!

miercuri, iunie 30

a doua zi de BAC

buna dimineata! multumesc Doamne ca mi-e dat sa mai traiesc o zi. ploua! ooo... nu din nou!
picaturile sar pe asfaltul incins din care ies aburi fierbinti. trupul filiform imi permite sa ma iau la intrecere cu stropii de ploaie. zambesc. parul mi se increteste, iar oamenii ma privesc cu drag! am o stare de bucurie si impacare cu mine si liniste sufleteasca.
in liceu, intalnesc oameni senini (unii ma fac sa tresar: sunt inspectori de specialitate; imi amintesc de examenele mele, de emotii si chin; dar vocea lor calda din aceasta dimineata, ma calmeaza).
proba de azi, istorie. epoci si domnitori, principi si batalii, invinsi si invingatori.
si... ma intorc in ploaie... torentiala si calda... nu este aer. caldura pamantului ne inabuse.
picaturile danseaza ritmat. norii storc ultimele mase dense de vapori de apa...
de maine va fi soare... toata vara! este o lege promulgata de mine si cetatenii acestei tari atat de frumoase, pe care nu o apreciem la adevarata valoare!