Aniversare

Azi este ziua fetelor mele si a prietenei mele minunate, Ana Maria (alaturi de mine in fotografie).
La multi ani, sanatate si puterea de a va implini visele. Va imbratisez cu drag si dor si admiratie si bucurie si va multumesc ca imi sunteti aproape in momentele frumoase, dar mai ales in cele grele.

A fost o zi frumoasa... scoala... cinci ore obositoare. Am plecat cu durere de cap.
Mi-am rasfatat mama si sora asa cum am putut. Le-am oferit timp si atentie. Am jurizat concurssul de martisoare de la http://copiisimame.wordpress.com/concurs-national-de-martisoare/ (ce copii talentati, ce parinti deosebiti exista in lumea asta; FELICITARI!).

Am obosit.... am nevoie de o pauza.... mi-as dori sa am puteri magice. Sa imi ajut prietenii sa isi gaseasca o slujba... sa ofer ocazia fiecarui om sa isi gaseasca fericirea, menirea, implinirea. Uneori am impresia ca eu sunt norocoasa (in afara de faptul ca nu am o familie, am meseria pe care mi-am dorit-o dintotdeauna, sunt iubita de elevi, scriu si asta imi face bine, am prieteni buni, o mama si o sora care ma iubesc) si ma simt vinovata. Insa, am inteles ca stiu foarte bine ce-mi doresc si am luptat pentru asta.... nu am primit nimic gratis. :)

Citesc "Misterul regelui - Despre scris" de Stephen King... si am inteles cat de mult conteaza ca cineva sa creada in tine, sa te sustina, sa iti ofere feedback.... El a fost ajutat de mama lui care a vazut de mic talentul in el, iar mai tarziu de catre sotia sa, o femeie care si ea cocheta cu scrisul cand s-au cunoscut, si stia ce inseamna sa oferi credibilitate. Pe langa tehnicile de scris, cartea ascunde o poveste cutremuratoare..... asta insemnand o lupta cu droguri, o casnicie in conditii la limita supravietuirii... si un sfat memorabil: "cititi foarte mult si scrieti foarte mult".

Incerc sa aduc armonie, echilibru, bucurie, oriunde si oricui.

Anotimpuri de Radu Tudoran

Am finalizat romanul "Anotimpuri"....
Cutremurator.... realist... minunat....
Mi-a placut si notez cateva randuri:

"Am invatat sa nu mai plang pentru nimic. n-ai idee cata incredere mi-a ramas in viata. sunt sigura ca exista o legatura intre toate faptele noastre, de aceea nici nu vrea sa ma impotrivesc vreuneia. Am avut zile intregi in care a trebuit sa stau de vorba cu mine, si m-am gandit ca singurul mijloc de a gasi fericirea este s-o cauti in orice intamplare. "

Anotimpurile deruleaza ca un film mut. Romanul a inceput intr-o zi de martie. Se termina intr-o iarna, cu ninsori abundente.

Viata este o pelicula colorata, pe alocuri presarata cu fragmente alb-negru... atinse de pete, ce pot fi: rautati, invidii, esecuri... apoi un soare jucaus readuce culorile.

A naibii dragoste.... :)

Totul pare perfect pentru Cal (Steve Carrel). La 40 de ani se poate lăuda cu o viaţă de invidiat: are un serviciu bun, o casă superbă, copii frumoşi şi este însurat cu iubita din liceu.
Asta până când află că soţia lui, Emily (Julianne Moore), îl înşeală de ceva timp şi ar dori să divorţeze. Încă în stare de şoc, Cal încearcă să se conformeze statutului de burlac, dar cum el n-a mai fost la întâlniri de zeci de ani... este depăşit de situaţie.
Astfel, începe să-şi petreacă serile singur într-un bar şi are norocul să devină protejatul lui Jacob Palmer (Ryan Gosling), un playboy tânăr şi atrăgător, care îl ajută să o uite pe Emily şi să îşi trăiască viaţa. Dar, în ciuda eforturilor lui, nu poate să ignore ce îi dictează inima şi toate drumurile îl duc exact în punctul din care a plecat.

.... Asa am petrecut seara... :)

Din pacate, in compania unor oameni deprimati... care vor ceva dar nu fac nimic sa obtina...

Ma simt epuizata... si vinovata ca nu pot face un miracol pentru ei. E greu sa te simti inutil, dar fara pic de efort nu se pot obtine "opere de arta".

Fotografii

În acea vară, când ne iubeam în amfiteatre fără acoperiş,

Vânturile şi arşiţele ne-au scobit sufletele.

În zidurile crăpate răsuna cântecul monoton al greierilor.

Aveam impresia că pământul respira în somn.

Îmbrăţişările tale mi-erau porţi spre ceruri rozacee.

Cu fiecare sărut creştea un copac.

Turiştii se căţărau pe ruine şi fotografiau iubirea noastră.

Iar greierii începeau strofa următoare a nesfârşitului lor cântec.

Micul prinţ

Mulţumesc Diana. Am găsit videoclipul postat de tine pe facebook.... şi l-am preluat... :)

Cumparaturi

Azi, tusind, cu putina febra, am mers sa ridic coletul de la posta.Continea cadoul pentru minunata mea sora. O femeie extraordinar de talentata m-a ajutat sa ofer surorii un tricou original, asortat cu cercei munciti cu talent si muuuulta rabdare.

Apoi, am mers in oras - eu si sora mea - pentru a cumpara cadou mamei. V-am spus ca sunt nascute in aceeasi zi, nu? Sora mea este cadoul mamei mele. (eu am fost al tatalui, dar el s-a plictisit si ne-a parasit; asa ca, eu am ramas a nimanui... a sufletului meu, cel mai probabil). Am cumparat lucruri dragute, dar mi-am gasit si eu o rochita foarte finuta, si foarte ieftina. M-am gandit ca este tocmai buna pentru evenimentul care se apropie: luarea motului finutului meu pufos.

Imi doream o carte... am ajuns la Diverta. N-am gasit "povestile unei inimi" de Diana Florina Cosmin de la editura Curtea Veche, insa am gasit Stephen King "Misterul regelui despre scris" de la editura Nemira. oare voi reusi sa ajung o scriitoare talentata... sa vand carti in numar mare, sa fiu tradusa in 24 de limbi si sa calatoresc in toata lumea sa dau autografe? Nu e vorba ca imi doresc sa ma imbogatesc din scris, dar imi doresc enooooooooooooooooooorm de mult sa cunosc oameni care imi citesc cartile, care imi impartasesc trairi, vise, sperante, iubiri, dezamagiri, ganduri, idei. :)

Sfatul domnului King este :"Cititi mult si scrieti mult". Asta mi s-a mai spus, si incerc sa profit de fiecare pauza in programul meu si sa evadez in lumea literelor si personajelor bune si rele, talentate si frustrate, iubite si dezamagite.... :)

Pentru tata

Tată îmi e un monstru cu suflet de leu,

Rătăcit în dimineţi uitate pe un pervaz ingheţat.

Ochii lui violeţi scot scântei ce ard amintirile.

Senzaţia de dor adoarme de la atâta tremur.

Lacrima mi-a devenit străină şi albastră,

Cuvintele tatălui sunt zumzete abandonate în craniu,

Mângâierile eşarfei zâmbitoare şi catifelate,

Mă sugrumă într-o uitare liniştită de tata.