vreau

vreau să fiu frumoasă pentru că-mi place,
dar nu atât de frumoasă încât să doară.

mi-e dor să încep un joc al iubirii,
dar vreau să fie unul cu remiză permanentă.

vreau să fiu acolo şi aici,
cu el, dar mai mult cu mine.

vreau să fiu un fulg, un zâmbet, o rază de soare,
ce dăinuie în suflet, gânduri, braţele doritoare.

privesc bagheta magică,
şi vreau să fiu lângă tine.

mă primeşti? pentru eternitate vreau, să ştii!
îţi spun de la-nceput că te vreau total, definitiv, neîntrerupt.

vreau să mă înveţi în fiecare zi să fiu minune, dor şi iubire.
vreau să mă hrăneşti cu artă, poate fi muzică, pictură, literatură.

*

aşa gândeam cândva, când credeam că merit iubire.
iartă-mă iubire, iartă-mă iubite!

Terapie

cândva, în perioada în care am urmat cursurile masterului de taxonomie, mi-am dorit să fac teza de dizertaţie despre delfini. am suferit mult când a murit Mark. dorinţa nu a fost atât de puternică. comoditatea a învins.

anul acesta, un prieten/amic a ajuns la Conastanţa şi mi-a trimis fotografii cu delfinii. azi am intrat în posesia unui filmuleţ cu moment de dresaj. nu ştiu ce mi-a plăcut mai mult: delifinii sau instructorii. ha ha ha. frumoşi, clar, şi unii şi alţii. vă arăt, vă arăt, nu daţi cu pietre. imediat!

mi-am amintit de rolul delfinilor şi al animalelor în vindecarea unor boli. asta unde mă tot gândesc la Cristi mereu. [după ce scap de doctorat, mă voi orienta spre partea aceasta cu studiul].

cred că în vară voi face o vizită delfinariului. chiar mi s-a făcut dor de delfini. e o iubire ce a renăscut!

filmuleţul îl puteţi urmări AICI.

Mulţumesc pentru terapie, Richard! :)

ciudăţeniile mele

oamenii mă privesc... uită să-şi mai întoarcă privirea de la mine. îmi place, şi nu prea. îi surprind, le zâmbesc. se întorc pentru o clipă şi revin. oare aşa era şi până acum, dar dat fiind că eram prinsă în felurite relaţii nu dădeam importanţă? nu ştiu ce să cred.

nicicând nu mi-am imaginat că mi se va cere cămaşa de pe mine, şi o voi da aşa, direct, simplu, fără comentarii şi întrebări.

jucându-mă ieri cu Cristi, am înţeles că ei - copiii - simt sufletul copilăros. micuţul întinde mâinile, cerându-mi să-l mângâi. vrea să mănânce şorici... îmi sun prietena şi o rog să îi aducă măcar o bucăţică să îi pună pe buze.

uneori... nu înţeleg viaţa şi regulile ei. da, VIAŢA ESTE FRUMOASĂ, dar are nişte căi întortocheate ...

am fost la film

incet incet imi intru in programul meu bogat pentru culturalizarea mea.
azi, dupa treburi gospodaresti, o vizita la Cristi si joaca cu roboti, putina lectura pe revisste cu Scooby Doo, am ajuns la film, la Muzeul Taranului Roman. biletul este ieftin - 10 lei- conditiile sun civilizate, oamenii sunt mai "speciali", per total, raportul calitate/pret este de 90/10.
am vizionat "Reteaua de socializare" film despre cum a fost creat Facebook, in 2004. ce inseamna prietenia, puterea banilor, influenta celor din jur, inteligenta (si valoarea ei), dependenta de site-urilor de socializare. "adauga-ma pe facebook" devenise de acum cativa ani la americani o forma de salut.
m-a amuzat importanta rubricii statului social pentru Facebook. ppustiul care a realizat site-ul, nu a dat importanta acestui aspect pana cand, un coleg a venit sa-i ceara informatii despre o colega de la unul din cursurile pe care le frecventau impreuna.

am zambit.... m-am gandit la prietenii mei si la cat de mandri trebuie sa fie cand scriu married with... sau in relationship with.. :))

pentru mine, Facebook nu este important. stiu insa ca blogul mi-a acaparat timp si energie. nu as vrea sa devin dependenta de internet... dar deja cred ca sunt virusata.

Facebook este o marca... este un succes. are o putere inimaginabila. chiar citeam zilele acestea de statistici de cupluri destramate din cauza acestui site, sau altele care s-au format aici... etc. inclusiv co-fondatorul Facebook-ului, Eduardo Saverin, si-a parasit prietena in urma unei crize de gelozie a acesteia, care i-a reprosat ca a trecut la statut ca este single. :))

este un film reusit, din care se poate invata valoarea prieteniei, a caracterului si puterea banului.
mereu am fost fascinata de baietii de la Harvard - inteligenta, stil, sport, maniere, gentlemeni. :)) mi-am mai uns putin sufletul cu baieti frumosi si destepti si bogati.

lansare de carte

carmenmusatcoman

O doamna minunata, ziarista, o femeie puternica si zambitoare, care a reusit sa isi faca propria editura, lanseaza o carte.

Hai sa ne imbogatim sufletul cu frumos! Haideti sa o felicitam pentru ceea ce face. Ador oamenii care FAC CEVA FRUMOS, BUN SI CU MULT SUFLET!

invat despre gandirea pozitiva

e greu, dar nu imposibil.

alinabuzatu

am invatat ca toate relatiile mele finalizate - frumos sau urat - mi-au folosit pentru a invata sa nu mai intru in urmatoarea relatie de "dragoste" fara lectii pregatite. sa stiu clar daca acel om merita sau nu, sa stiu ce vreau de la relatie si cat sunt dipsusa sa ofer.

am invatat ca intotdeuna merit mai mult. nu e cazul sa accept ceva sau pe cineva daca simt ca nu este ceea ce ma poate ajuta sa evoluez. nu vreau un Fat Frumos, un magnat sau un geniu. imi doresc doar un barbat zambitor, harnic, cult, altruist... alaturi de care sa cresc ca om. sa construim o relatie armonioasa.

mi se spune din ce in ce mai des: "nu mai accepta orice! meriti mai mult! esti prea buna! nu te irosi." (am renuntat definitiv, sa fie mai usor).

Dumnezeu vrea ca tu să ştii ...

…ca poţi să trăieşti o viaţă fermecată, şi că există o formulă prin care poţi să realizezi acest lucru. Iată formula: Poţi trăi o viaţă fermecată fiind cauza ca alţii să trăiască o viaţă fermecată. Adică, să fii tu sursa “farmecului” – a momentelor şi experienţelor fermecate din viaţa celorlalţi. Fii Talismanul norocos pentru toţi ceilalţi! Fă-i pe toţi cei pe care îi atingi astăzi să se simtă ‘norocoşi’ că te-au întâlnit. Fă asta pentru o săptămână şi fii atent la schimbările cauzate. Fă-o pentru o lună şi vei deveni o altă persoană.

Cu dragoste, prietenul tău,
Neale Donald Walsch ~ www.humanitysteam.ro