joi de joi pana joi, mai apoi o alta joi

telefonul suna la 5.50... ma intind, si mi-e un somn de as dormi si-n picioare... glumesc! as vrea sa dorm in bratele unui om al zapezii, blanos, un Yeti veritabil. mai degraba aleg un urs Panda, dulce si pufos!

beau o cafea, ma imbrac fara chef si pornesc spre scoala. vi s-a intamplat vreodata sa simtiti acea senzatie de "trebuie sa ma intorc"? am vrut sa raman in autobuz si sa revin acasa. intr-un final, am coborat. am pasit tacticos pe trecerea de pietoni, m-am indreptat spre metrou. la Grozavesti, am simtit din nou acel feeling de "intoarce-te; fugi". am strans din dinti, am tras aer in piept, si am urcat scarile.

soarele ma incalzeste soptindu-mi: "razele mele inseamna speranta ca va fi bine. zambeste!"

ajung la scoala. brrr! pielea mi se face de gaina. e acel sentiment ca moartea trece pe langa mine. ajung in cancelarie, aflu ca pentru cele trei ore de acolo e nevoie sa-mi fac card la o alta banca. zambesc dezgustata: "n-avem bani, dar facem carduri!" iau catalogul si merg la ora. clasa a V-a. o pustoaica si-o tot cauta cu lumanarea. si nu de azi de ieri. pana la urma ii fac observatie. imi raspunde obraznic, stand jos. o rog sa se ridice. cu tupeu si intr-o scarba ce i se citeste pe fata, se ridica, isi pune mana pe sold si comenteaza: "spuneti!" ii atrag atentia ca suntem la scoala si nu la barfa pe marginea drumului, o avertizez ca va avea nota scazuta la purtare si va repeta clasa. ii cer ca la pauza sa mearga la domnul director si sa-i explice situatia. cand s-a sunat a inceput sa planga, ca de ce o iau la director, ca ce a facut...

ora urmatoare, clasa a VIII-a... o sila de tot si de toate. nu au caiete, pixuri, nu au nimic. se scuipa intre ei, isi vorbesc urat "sa moara mama, familia". le fac observatie sa se potoleasca. imi spun zeflemitor: "doamna, dvs. aveti ceva cu tiganii!" "nu am nimic cu nimeni! cred ca voi aveti ceva cu toata lumea!"

nervii mi-au fost intinsi la maxim. am condus ca un bocanc. nici lacrimi nu mai aveam de unde stoarce. am decis: daca imi voi gasi altceva - orice - plec si nu mai privesc inapoi.

ploaie de vesti

stiu ca de fiecare data, dupa lacrimi, chin, durere, somn luuung ca in poveste... apar vremuri bune, rasare soarele!

printre lacrimi si suspine... primesc o invitatie de revelion la Sovata. da, da... unde a facut Nicu armata... si nu mai stiu versurile.

ieri, dupa ce m-am despartit de prieteni dragi si zambareti, ma suna varul meu. raspund sceptica. nu prea ma cauta, deci e ceva "interesant". da! o verisoara de-a noastra a devenit mamica unui baietel de 3300 grame. ea este mai lipicioasa, si o rugasem sa ma anunte cand "vine barza!". asa ca, urmeaza un botez si o frumoasa reunine de familie.... din partea tatalui.

astazi, primesc o alta invitatie pentru Revelion. la sala norvegiana de la CCA (cu oameni culti, alesi pe spranceana, oameni care cred in mine si imi spun ca sunt rasata).

eu nu realizez ca se finalizeaza anul. mai este atat de putin! refuz invitatiile. refuz sa cred ca se termina un an de nebunii si zbucium sufletesc! alt bilant... alt punct... alt inceput... un inceput circular de fapt. ca circuitul apei in natura!

astept alte vesti... alte alegeri... ale refuzuri...

stau si ma intreb: oare ce vreau? poate sa fiu implinita si fericita! sa gasesc echilibrul si sa-mi pastrez frumusetea sufletului si zambetul sincer!

zambesc: cine sunt? Popa Mitica... cad in fund si ma ridic... :)

seara de toamna in Plaza

ultimele saptamani din viata mea au fost agitate, cu sperante si deziluzii, cu fortari din partea unor parinti, cu un consum mare de energie. dupa doua zile de eliberare si cateva ore bune de somn (se vedea ca sunt epuizata) mi-am zis: "stiu cine sunt si ce pot! nu ma voi opri din drum din vina unor rautati si lasitati! nu am timp si nici de ce sa plang."

ieri dupa amiaza m-am intalnit cu o buna prietena si fiica ei. nu citisem ca vine si cu pustiul ei, Andrei. am stat noi de vorba ca fetele, ne-am comandat ceva de mancare, dar eu il asteptam cu nerabdare pe Andrei. wow! apare! un pusti zambaret, cu tenul alb si ochi caprui, dar in lumina au tenta de verde, brunetel si cu freza facuta. un dulcic! m-a impresionat ca, desi este clasa a VI-a este un baiat responsabil, tocmai fusese sa plateasca factura de telefon. un baiat manierat, care vorbeste frumos si te face sa zambesti. un copil cu dorinte atat de firesti - de exemplu de ziua lui vrea un pestisor auriu. ce m-a fermecat: a cerut sa mearga la Diverta, sa se uite la carti, la jocuri. "imi place sa ma uit!" placerea aceasta este comuna. m-a atins la coarda sensibila!

felicitari Iuliana, sa-ti traiasca si sa te bucure amandoi! ai copii minunati si cuminiti si civilizati in lumea asta nebuna si rautacioasa si avara. am invatat de la tine sa-mi responsabilizez copii; sa comunic cu ei despre orice; sa le ofer libertate, dar sa fie atenti.

sunteti minunati! va admir, va imbratisez si imi doresc sa auzim numai lucruri frumoase unii despre altii.

P.S.: imi doresc un baietel ca Andrei! m-a fermecat! pupici nazdravani si voie buna!

Mos Craciun

Draga Mosule,

Stii ca am fost o femeie cuminte - mai putin cu mancatul tot si ca nu am iertat usor barbatii care m-au suparat - si sper ca nu ma vei uita nici anul acesta. E criza. Nimeni nu are cat si-ar dori sa aiba. Eu, sunt multumita cu ce am.

De aceea, imi doresc doar o singura carte, pe care sa o citesc in vacanta de iarna, sub patura si cu o ciocolata calda alaturi. Cartea este aceasta: "MA SINUCID ALTA DATA – Kerstin Gier". Nu te speria! este haioasa! Am rasfoit-o eu azi, la un chiosc! ar fi minunat daca as primi-o! Oricum TE IUBESC! Stii asta! Esti singurul barbat adevarat care m-a facut sa il iubesc neconditionat! Iti pregatesc ceva bun, aromat si pufos!

Imbratisari si spor pentru pregatiri, caci mai este putin! Ma rog sa gasesti un sponsor serios anul acesta. Chiar ai nevoie! Nu te stresa. Oamenii se vor bucura si pentru cadouri simbolice, iar tu stii asta!

Stii cat de mult iubesc eu rasul tau? Daca da, ma bucur, daca nu, aflii acum!

Pupici voiosi! Ho ho ho!

Descriere carte:

Roman tradus in peste 20 de tari si vandut in peste 500 000 de exemplare!

Cum ar fi daca familia, prietenii si cunoscutii ar sti ce crezi despre ei cu adevarat?

Geri are aproape treizeci de ani si vede viitorul in negru: e nemaritata, nu are copii, locuieste cu chirie in apartamentul unei matusi si ramane brusc fara serviciu. Dezamagita, hotaraste sa-si incheie socotelile cu viata. Scrie scrisori de adio tuturor cunoscutilor, in care le spune pe sleau ce crede despre ei, apoi le expediaza. Isi cumpara o rochie rosie, se coafeaza si inchiriaza o camera la un hotel scump, caci vrea sa sfarseasca in stil mare... Insa figura cu somniferele si vodca nu-i iese si pace. Asa se face ca viata lui Geri devine brusc palpitanta: cum va mai da ochii cu cei care acum ii cunosc toate secretele?

Un roman spumos, inteligent, plin de umor, absolut fermecator! Scrisorile de adio ale eroinei sunt extrem de emotionante, dezarmant de sincere. Kerstin Gier a inventat mecanismul perfect de transformare a fiecarei catastrofe intr-o mica binecuvantare.” Kolner Stadt-Anzeiger

Unele carti sunt ca o cutie de praline: pur si simplu uiti de toate si nu te mai poti opri!”Westdeutsche Allgemeine Zeitung

o zi buna

si ploua! nu-i nimic... poate ne spala D-zeu de pacate, rautati, falsitate, zambete fade, si cuvinte spuse din obligatie, la cerere.

astazi, am "ras" pentru prima data de prostia din jur. ce bine ca nu doare! cand mi se spunea despre snobism, incercam sa apar oamenii. pana si multumesc adesea, se spune din snobism, sa vada lumea ca suntem educati. pacat! daca nu e spus din suflet, se simte, nu are valoare, farmec, stil. pare hidos si garbovit.

"e mai bine sa nu te deosebisti de semeni. prostii si uratii se bucura de toate pe lumea asta. stau relaxati si casca gura la spectacol. traiesc asa cum ar trebui cu totii sa traim - neperturbati, indiferenti si fara nelinisti. nu-i ruineaza pe altii, dar nici nu sunt ruinati de altii."

"cel mai banal lucru devine incantator daca il ascunzi." - citate din "Portretul lui Dorian Gray" de Oscar Wilde

mi-am infrumusetat sufletul in incinta unei biblioteci, apoi intr-o librarie calduroasa, cu multe coperte stralucitoare si atragatoare.

am dat o raita si intr-un magazin de haine si incaltaminte. mi s-a pus pata ca vreau cizme albastre.

linistea din interior ma acopera ca un pled moale si calduros. ingerii imi spun povesti. aburii cafelei ma tin treaza, caci urmeaza o intalnire mult asteptata cu doua prietene - mama si fiica - dragi rau de tot sufletului meu.

seara frumoasa si pace interioara!

intrebari si cautari...

oare de ce?
oare de ce doare?
oare de ce unele vise sunt inoculate si n-au nicio legatura cu viata ta?
oare de ce cuvintele sunt jucarii pentru unii?
oare de ce mi se intampla mie?
oare de ce se cauta vulgarul?
oare de ce e mai usor sa se arunce vina in spatele celuilalt, decat sa-ti asumi problemele?
oare de ce e mai usor sa fugi?

caut puterea sa iert...
caut timp sa uit...
caut echilibrul ravasit...
caut seriozitatea imprastiata...
caut raspunsuri puerile...
caut... pana voi gasi...

Gaudeamus... lumea mea

aseara am pornit spre Gaudeamus. in drum am intrat cateva minute intr-un lacas sfant, si asta mi-a facut bine.

la orele 18, era destul de multa lume prezenta. pe strada, doi domni discutau:
- mi-am luat sase carti, am ce citi pe vremea asta care se inrautateste!
zambesc. imi plac oamenii care citesc, care iubesc cartile.

prietena care lucreaza la Corint era la stand.

-buna! am venit asa tarziu ca sa te iau acasa!
- tu, singura? nu-mi vine sa cred!
- ei, uite ca se mai intampla!

pornesc printre standuri. mirosul de carte e ca un drog. in curand, fericirea se citeste pe chipul meu.
targurile de carte reprezinta lumea mea. acolo ma simt "acasa." oamenii imi vorbesc de parca ne-am cunoaste de secole. asta ma amuza. le zambesc si le raspund politicos.

in jurul meu, o mama cu doi copii. pustoaica:
- mama, te rog sa-mi cumperi aceasta carte. toti colegii mei au citit-o!
- dupa Harry Potter este cea mai bine vanduta carte pentru copii, spune domnul de la stand.
mama cumpara cartea. "Jurnalul unui pusti". ihmm... suna tentant... parca si eu as citi-o.
o carte despre cum sa ne indragostim de lectura, de arta de a citi, imi face cu ochiul. o rasfoiesc. e scrisa de diversi scriitori, jurnalisti romani... in care povestesc cum au "descoperit" placerea de a citi. mi se explica ca e tot pentru copii. raspund:
- atata timp cat sunt povesti despre lectura, cred ca o pot citi si eu.
- da, sigur. domnul ma priveste cam stramb. :)
imi doresc foarte mult o carte: "CONFESIUNI" de Sfantul Augustin. Costa 64 lei. Nu imi permit acum.

Ce mi-am cumparat?

"Iubiri perfecte, relatii imperfecte" de la Ed. Elena Francisc
"Diego si Frida" (biografia celor doi pictori, caci nu am reusit sa vizionez nici pana acum filmul FRIDA) de la Ed. Paralela 45. {stiati ca sunt fascinata de biografii, nu?}
teste de biologie pentru scoala - bleahh... :)
si de Craciun pentru doi copii isteti:
Domnul Gadilici si Micuta domnisoara Veselia- ambele de la RAO, dar sunt multe. este o serie intreaga.

aaa... si cel mai amuzant a fost faptul ca, profesorii au avut intrarea libera. prima data cand m-am simtit avantajata prin prisma meseriei. daca faceau si reduceri speciale dat fiind salariul, era de-a dreptul IDEAL! :))