uneori am nevoie...

intr-o zi in care a rasarit soarele... in timp ce eu pazeam elevii care dadeau test si am zambit, am inteles ca unoeri am nevoie de un barbat in viata mea...

am descoperit ca lipsa tatalui din viata mea, mi-a schimbat perceptia asupra rolului unui barbat...

ieri am fost la RAR cu masina, si m-am trezit intr-o multime de barbati... singura femeie. m-am dus si ca destepata imbracata in fusta... m-am simtit ca o piatra nestemata. conteaza ca m-am descurcat, desi, imi doream sa am un iubit sau un tata care sa ma insoteasca.... :) oricum, domnii de pe acolo au zambit, au fost amabili.

azi, am am facut un elev sa planga... si mi-am retrait copilaria... un segment din ea.

un elev frumos si istet, clasa a V-a, a venit cu un animal de plus. alte doua colege, la fel. m-am suparat ca nu invatasera, ca au crescut si inca vin cu jucarii la scoala, si le-am confiscat animalutele. la finalul orei, nimeni nu mi-a cerut nimic, asa ca am pus jucariile in dulap. baiatul a iesit din clasa si a inceput sa planga. am auzit doi colegi de-ai lui strigandu-l:

-Silviu, ce ai patit? de ce plangi?
s-a ascuns in toaleta. m-am dus dupa el. cand m-a vazut a inchis usa. am ciocanit si l-am rugat sa iasa.
l-am rugat sa imi spuna motivul pentru care plangea in hohote, de abia mai putand respira (mi-am amintit cand am fost batuta de mama si plangeam asemenea lui, pana la epuizare).
printre suspine, imi povesteste:
- acest catelus imi aminteste de mama.
-dar unde e mama ta?
-e departe si nu se mai intoarce niciodata.
il imbratisez si-i spun:
- te vei duce in vacante la dansa, vei deveni major si vei pleca acolo.
- parintii mei sunt despartiti. mama e in Italia, tata in Anglia, eu stau cu bunicii. mama mi-a spus ca, atunci cand imi va fi dor de ea, sa iau acest catelus cu mine. dorm cu el.

cred ca asta a fost o lectie de viata... sa nu-mi abandonez niciodata copiii sau sa nu-i am cu un barbat care nu-i merita!
stiu cat am suferit cand ai mei parinti au divortat... si eram aproape majora... si am fost acuzata ca nu am lua masuri de impacare.

pierdere

te-am pierdut cand credeam ca te-am castigat de partea mea. bucuria si zambetul intalnirii s-au risipit ca un fum... am inteles ca totul a fost mai putin decat un castel de nisip. nu sunt un bun arhitect. nu stiu sa construiesc iubiri rezistente. sunt priceputa numai la portelanuri fine, si matasuri.

prieteniile se spulbera ca niste baloane de sapun. am suferit dezamagiri uriase azi.... m-am simtit ca o vedeta barfita de presa... cu bune si cu rele. e asa usor sa ai subiect de discutie reusitele sau nereusitele cuiva... cuiva care se zbate sa creasca dragoste si zambete si bucurii si oameni optimisti, increzatori, veseli. cuiva care a inteles credinta tarziu, dar o simte si o traieste... da, fiecare are pacatele sale. ea le stie pe ale ei, si incearca sa le indrepte, dar face - sau macar se straduieste - lucruri utile si constructive. asta de fapt ii aduce palme peste fata, piele biciuita de rautati si se trezeste la realitate!

te-am pierdut cand ma indragostisem nebuneste de tine, insa am descoperit ca imi iubesti agerimea mintii si nicidecum sufletul sensibil si copilaros.

te-am pierdut cand am inteles ca esti o masca a iubirii posesive...

te-am pierdut cand credeam ca ne vom acorda ultima suflare...
te-am pierdut cand te iubeam atat de mult... cand pentru tine l-as fi luat de piept pe Dumnezeu!
te-am pierdut cand ultima frunza a copacului ce ne reprezinta in horoscopul arboricol a cazut si s-a pierdut in multimea celorlate.

te-am pierdut suflet drag si colorat.... te voi regasi oare? as dori sa fii mai puternic, mai calm, mai zambitor!

o realizare?!

candva, imi doream sa sofez pentru a-mi colora buzele in oglinda retrovizoare. cred ca era perioada mea de pitzi. ha ha ha. apoi, mi-am dorit sa stiu sa sofez pentru a-mi duce copilul la gradinita. viata cu alte prioritati m-a facut sa fac scoala de soferi anul trecut, apoi stiti - cei care-mi cititi blogul - ca in vara mi-am rupt piciorul si intre timp mi-a expirat scoala.
in aceasta vara, dupa ce mi-au redus salariul cu 25% am reinceput scoala. m-a ruinat efectiv. dupa ce am picat la inceput de septembrie, am reusit ca la sfarsitul lui - adica tot septembrie - sa obtin permisul. am primit in dar o masina (contributie mama si sora; eu, cu salariul meu mizer am facut scoala si am mers 4 zile la mare) la mana a doua (asta ca sa nu ma invidiati prea tare).
am condus prin imprejurimi.

azi, am mers sa fac plinul. redau discutia cu domnul de la benzinarie, un tanar charmant... glumesc. ha ha ha. era un tanar dragut si amabil si zambaret.
- dati mai in fata putin sa pot trage furtunul.
zambesc.
- imediat, stati putin ca sunt incepatoare de incepatoare si e prima data cand experimentez acest proces.
a zambit. vai, ce baiat dragut!
platesc si cand sa plec, pana mi-am pus eu centura, unul din spate - tot pustan - claxona in disperare. mi-am impus sa nu aud claxoanele de nesimtire.
- las-o domnule, asteapta, nu vezi ca e incepatoare? spune domnul dragut!

slava Domnului ca sunt doar femeie la volan si nu sunt blonda! ha ha ha.

au fost cativa domni care m-au lasat sa trec.... desi aveau prioritate si - nu sariti! - le-am acordat prioritate, dar... m-au lasat sa virez la stanga.... :))

e greu oricum! cel putin in Bucuresti, a sofa este un sport extrem. cu instructorul mi se parea floare la ureche... acum este.... epuizant.... slabesc 50 g la fiecare intersectie traversata. :))

imi doresc sa devin Schumacher.... :)) aaa... si mai presus de toate, ma pot apuca sa lucrez la facerea unui copil, ca sa-l duc la gradi. :))

cele bune sa se adune in case si in suflete si in gandurile tuturor ce ma cititi!

ale mele dorinte vii si arzatoare....

Imi doresc sa fac reclama la zambet….

Imi doresc sa contruiesc o lume mai frumoasa (poate reusesc educand cat de cat elevii).

Imi doresc o dragoste ca cele biblice.. frumoasa, curata. cu respect si bunatate, din care sa rezulte copii frumosi si destepti.

Imi doresc sa realizez o interesanta si folositoare teza de doctorat (daca tot mi-a mancat ani si sanatate).

Imi doresc sa calatoresc si sa adun date pentru povesti si pentru un roman de succes.

Imi doresc sa ajut, sa fiu acolo unde este nevoie de mine.

Imi doresc sa imi hranesc sufletul in fiecare zi cu rugaciune, si bunatate si fapte bune, dar si cu lectura de calitate, muzica si teatru sau film.

Imi doresc sa merg la un meci de baschet sau de rugby.

Imi doresc sarbatori de poveste… imi doresc sa fac surprize placute cat mai multor oameni in aceste zile de sarbatoare, zile sfinte, cu traditii si protectie divina.

Imi doresc sa public alte povesti, si poate poezii, si poate o carte pentru oameni mari pana la finalul anului.

Imi doresc sa iubesc si sa zambesc si sa fiu iubita, dar mai ales respectata.

pentru cine doreste, o carte "Despre omul frumos" a domnului Dan Puric... un om frumos!

http://www.scribd.com/doc/30683315/Dan-Puric-Despre-OMUL-FRUMOS

filme....

de doua weekend-uri m-am dus la filme. fie la festivalul international de film, si am vizionat "Regina mea, Karo" si "Muntele pustiu" (povestea a doua surori abandonate de parinti, care au grija una de alta -mi-am amintit de copilaria si nazbatiile cu sora mea), fie la muzeul taranului roman, la studioul Horia Bernea si am vazut "Mer negro" si Tatal copiilor mei" (da, asta da film si poveste).

aseara am mers la cinematograful din incinta muzeului taranului roman, la "Marti dupa Craciun". povestea unui divort.... un barbat care avea un comportament de retardat cand si-a anuntat sotia ca are o relatie, ca este indragostit de altcineva...

mi-am amintit de ziua in care a plecat tata... ranile mi s-au redeschis...

nu mi-a placut... vocabular de cartier, sonorizare slaba, subtitrare in engleza cu greseli... :)

opere si compozitori

Citesc biografia marilor compozitori ai lumii si le ascult operele. Aflu cat au suferit, ce pierderi materiale si umane au avut, dar asta nu i-a facut sa renunte. Citeam de curand despre Verdi… care si-a piedut sotia, cei doi copii, a avut insucces cu operele sale, ca apoi sa compuna fecund una dupa alta opere de succes inspirate de Alexandre Dumas, de Shakespeare… opera ce a fost salvata de o soprana maiastra care l-a insotit pe toata durata vietii.

Aida, Traviata, Rigoletto, Macbeth… compozitii superbe ale marelui compozitor italian Verdi, nascut in acelasi an cu Richard Wagner. La fel, un protejat al regelui Ludwig al II-lea al Bavariei, casatorit cu fiica lui Liszt, Cosima. Frumoase vieti... pasiunea naste opere sacre.

O noua pasiune s-a conturat in sufletul meu…

soapte in zori de zi

soptesc cuvinte de alint si te aud ingaimand "te ador, esti minunata!"

aerul racoros imi gadila narile. sufletul imi este invelit de poezia citita-mi aseara sub cerul instelat, cand planetele s-au asezat in favoarea noastra.

degetele tale, lungi, catifelate, al caror parfum - de la after shave-ul folosit - il ador si il inspir cu nesat, imi rasucesc buclele si se bucura de rebeliunea lor.

imi zambesti si-mi ceri un sarut!

uneori sunt zgarcita in a darui imbratisari, sarutari, zambete... mi-e teama sa nu mi le fure vantul, mi-e teama sa nu iti ofer prea mult si sa raman saraca!

cu toate astea, am aflat ca sufletul meu are resurse inepuizabile... asa ca, hai sa traim fericiti pana ce doar moartea ne va desparti!