vineri, ianuarie 15

Film de weekend


Parca as vrea sa ajung si la film... ceva usor... de dragoste, ceva gen "Un sot in plus" cu Uma Thurman, Colin Firth, Jeffrey Dean Morgan.

Sambata si duminica, 16-17 ianuarie la STUDIO.
Descriere:
Emma Lloyd şi-a construit o carieră în consilierea de cuplu. Are un talk show radiofonic, o carte în curs de apariţie, şi o relaţie adorabilă cu logodnicul ei, Richard, modelul ideal de soţ pe care Emma îl căuta. Dar eroina află că în urma unei încurcături, este deja căsătorită legal cu un bărbat, pe care nu l-a cunoscut în viaţa ei, iar planurile îi sunt date peste cap. Cu nunta care bate la uşă, Emma încearcă să-l găsească pe necunoscut pentru a obţine divorţul. Soţul se dovedeşte a fi un chipeş pompier, greşeala de la starea civilă se dovedeşte a nu fi fost un act "întâmplător", iar Emma este pusă în faţa unei decizii delicate - să pornească în viaţa sigură şi planificată alături de Richard sau să rămână căsătorită cu mereu surprinzătorul Patrick ?

Program de weekend

INVITATIE la CELEBRARE
160 de ani de la nasterea marelui poet national MIHAI EMINESCU
FUNDATIA GOLESCU
va invita la Recitalul Mihai Eminescu sustinut de actrita Manuela Golescu

Cu ocazia vernisajului EXPOZITIEI NATIONALE “Porni Luceafarul”, luni 11 ianuarie 2010, orele 15.00, la Palatul Parlamentului, Sala “Constantin Brancusi”,
str. Izvor, nr. 2-4, sect. 5, Bucuresti.

Organizatori: Gruparea Colectionarilor de Medalii si Insigne “Mihai Eminescu” a SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE si CAMERA DEPUTATILOR, Serviciul pentru ambietare si expozitii, Secretariatul general al Camerei Deputatilor.

Expozitia prezinta colectii de medalii, plachete, insigne, pictura, cartofilie, carte veche si alte materiale dedicate lui Mihai Eminescu, apartinand celor 34 de expozanti din Bucuresti si din tara.

Expozitia va fi deschisa in perioada 11-31 ianuarie 2010, la Palatul Parlamentului, Sala “Constantin Brancusi”.
Va dorim un an 2010 cu sanatate si prosperitate si va asteptam la eveniment!

Cu respect,
Manuela Golescu
Presedinta Fundatiei GOLESCU.
mob.: 0721 246 931

joi, ianuarie 14

Leapsa despre carti

1. Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
Folosesc semne de carte, chiar sunt colectionara.
2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi dacă "da" care a fost aceasta?Da, am primit “Decojind ceapa” de Gunter Grass, de Craciun.
3. Citiţi în baie?
Nu.
4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi dacă "da" care ar fi fost aceasta?
Da… si am scris. “Povesti cu pilde pentru copiii isteti”.
5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Sunt binevenite.
6. Care este cartea preferată?
“Jane Eyre” de Charlotte Bronte; “Magicianul” de John Fowles, “Lupul de stepa” de Hermann Hesse.
7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
Nu in totalitate, ci doar fragmente. "Mananca, Roaga-te, iubeste" de Elizabeth Gilbert.
8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
Am fost la o astfel de intalnire, cu scriitorul Douglas Kennedy si a fost emotionant, dar frumos. M-a stimulat sa imi doresc si mai mult sa scriu.
9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Da, imi place. De obicei scriu pe blog. Cunosc o persoana foarte citita, al carei blog, “Carti dragi” il accesez zilnic.
10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
Rolul pe care il are in educatia mea, in formarea mea ca om, critici lecturate, recomandari de la specialisti.
11. Care credeţi că este o lectură "obligatorie", o carte pe care cineva trebuie să o citească?
“Singur pe lume” de Hector Malot.
12. Care este locul preferat pentru lectură?
Canapeau, scaunul din autobuz, banca din parc.
13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
Şi cu muzică. Şi fără. Depinde de starea mea.
14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
Nu pot citi pe net mai mult de 20 de rânduri. Imi place mirosul de carte noua.
15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
Imi place sa imprumut si sa dau cu imprumut.
16. O carte este pentru mine... Cum aţi descrie o carte?
O carte este calatorie in lume, in interiorul meu, ma identific cu personajele, gasesc idei de a scrie la randul meu. O carte este o bijuterie.

Eu... persoana "publica"

Niciodata sa nu spui niciodata. Cu toate acestea... nu mi-a placut niciodata sa fiu in centrul atentiei. Nu mi-a placut sa fiu in lumina reflectoarelor. Mi-am dorit sa fiu la locul si momentul potrivit, sa fac bine ce fac, sa las o urma de frumos acolo un am fost, sa aduc un zambet si putina incredere, apoi sa dispar ca un fum.
Azi, in metrou, in timp ce discutam cu un fost coleg pe care nu-l mai vazusem de mult, un elev ma observa si ma saluta: "Sarut mana, doamna!" Oamenii ma privesc ca pe un urs. Ha ha ha. Colegul incepe sa rada si imi spune: "Ce naspa e sa fii profa... nu ai pic de intimitate". Adevarul acesta este. Sunt constienta ca sunt o persoana "publica", o persoana care educa si nu poate face greseli, nu poate vorbi urat (nu ca as practica un limbaj deplasat). Cand ma astept mai putin, apare un reflector (elev) care imi aminteste cine sunt.
Azi, desi o durere cumplita de cap (produsa de elevii chinuitori de ieri) nu-mi dadea pace, am predat zambind. Un elev (caruia ii sunt simpatica), imi spune: "Sunteti binedispusa azi, dna!" "Daa, asa este", ii raspund. Apoi, un altul, ma intreaba: "Doamna, sa nu va suparati pe mine, dar ce nume veti da copiilor dvs. cand ii veti avea." Tresar putin, caci imi doresc sa devin mama (cand va fi) , dar mai ales ca, m-am gandit la nume pentru copiii mei. Parca e un semn ca mi-a citit gandurile. Ii promit ca, dupa ce isi termina exercitiile ce le are de rezolvat, ii voi raspunde si la aceasta intrebare.
Daca sunteti curiosi... am sa scriu prenumele care imi plac: Mihnea Codrin, Ariana, Cosiana, Vladimir.
Zambesc... si traiesc clipa!

miercuri, ianuarie 13

Reclama Lays

Reclama.
Publicitate.
Am avut o perioada in care eram atrasa, fascinata - chiar am participat la un concurs de texte pentru diferite produse, la emisiunea de pe Pro Tv cu Andi Moisescu. Apoi, alte preocupari mai serioase - vreau eu a crede - m-au facut sa nu mai am timp de televizor, cu atat mai mult de publicitate. Mai casc gura pe la bannerele din oras, prin reclamele din reviste, dar... cum nimic nu este intamplator....
Ma pregateam sa ies la o plimbare. Cand sunt singura acasa, imi este urat si pornesc televizorul. Ce sa imi vada ochii si sa imi auda urechile?! Aceasta reclama:
Da... puteti spune ca sunt frustrata, ca imi doresc silicoane. Ha ha ha. Nuuu... Va vand un pont. Sunt destul de norocoasa la concursuri, asa ca, as putea sa castig 200o de euro, dar nu vreau sa ii dezamagesc ca nu imi pun silicoane. Poate Dumnezeu asa a vrut sa arat eu: cu sani mici, dar "poate" picioare frumoase, fund obraznic, ochi atragatori "de priviri" etc. etc.
Si inca ceva: daca un barbat sta cu o femeie pentru silicoanele ei, imi pare rau pentru el.
Astept cu mare interes parerile voastre!
Sa aveti parte de tot ce va doriti!

luni, ianuarie 11

Colegi

Zi de luni... Privesc pe fereastra. E soare, e senin. Sunt melancolica, nu am o stare foarte buna, dar imi propun sa fiu optimista, sa zambesc.
Incepe saptamana de munca. Imi pregatesc lectiile, imi aranjez hainele, scriu pe blog, citesc bloguri, ascult muzica, ajung la scoala.
In cancelarie, doi colegi. Unul de varsta mea, o doamna la vreo 50 si ceva de ani. Cea din urma, intreaba cand luam vacanta. Eu, fericita si zambitoare, raspund: "La sfarsitul lunii ianuarie. In afara de aceasta saptamana, mai avem inca doua". Dansa ma priveste dur, pe deasupra ochelarilor si zice: " Eu intrebam ca sa stiu cand incheiem situatia." Colegul de mate, rade cu pofta. Asta e... Da, astept vacanta. Am treburi, am de alergat, am nevoie de tmp liber. "Vreo problema, Gogule? " - cum spunea reclama.
Se suna de iesire. Peste cateva minute, soseste in cancelarie o doamna de romana, cu lacrimi in ochi. Tranteste catalogul si spune: "Asa ceva nu se poate! Imi dau demisia. Copii ca in scoala asta n-am vazut in viata mea. Atata prostie, aroganta si nesimtire, nu mi-am putut inchipui ca exista." Colegul de mate, incearca sa o calmeze: "Linisteste-te. Nu mai pune la suflet!" Eu, "draguta", ii spun: "Se poate si mai rau, crede-ma." (predau la o scoala faimoasa in Giulesti, unde imi creste tensiunea la 20. Bine, si aici sunt unii care, in clasa a VIII-a nu stiu sa citeasca... dar nu mai comentam).
Fac o paranteza si notez scuzele elevilor - fara pic de jena - ca nu au invatat: "Nu stiam ca avem biologie azi (asta la final de semestru)." Le raspund: "Imi cer scuze ca nu am avut timp sa va fac ghiozdanul in aceasta dimineata." Alta este: "Mi-am lasat caietul in ploaie, si nu mai am dupa ce invata." "Nu-i nimic, exista si nota 2, asa, pentru rea vointa, iar pentru dezinteres si 2 puncte scazute la purtare. Totul se plateste in viata" - le raspund: trista, dar calma.
Se suna de intrare. Raman in cancelarie (sunt de garda, o ora in care stau degeaba, daca lipseste un profesor, il inlocuiesc) si scriu condica. O colega, suna pe cineva de "sus" inspectorat, banuiesc.
"Am o mare rugaminte la tine. Am un prieten, medic, si are nevoie de o scoala buna pentru baietelul sau. Recomanda-mi o scoala de elita din Bucuresti, indiferent de zona. Are bunici care se vor ocupa de transport." In rautatea mea, ma gandesc: "Ce mai inseamna scoala de elita azi? Cand eram in sala, la sedinta de repartizare, si de asta se spunea ca e super scoala." Daaa... atat de buna incat am facut o mica depresie la inceputul anului scolar. M-am calmat, mi-am revenit. Sunt "tanara", vreau sa fiu sanatoasa, sa imi cresc copiii frumos, sa am rabdare, sa am nervii intregi pentru sufletele mele dragi.
Perle auzite azi... "Ce rol are pielea?" "Ca sa ne scarpinam". "De ce ne doare cand smulgem un fir de par?" "Pentru ca il smulgem tare." Si... ma intreb?! Oare trebuie sa ii trec pe acesti copii? Aleluia... Mare e Allah!
Meserie atat de placuta, cand mergeam cu tot dragul la ore... iar acum, astept vacanta mai mult decat elevii.
Aaa... am un elev, clasa a VIII-a, dar are vreo 16 ani cred, care mi-a "promis" ca, daca nu-l trec, ma arunca de la etaj. Noroc ca laboratorul de bio este la etajul 1. Daca devin "parasuta" - ha ha ha - sa stiti de unde mi se trage. Bineinteles ca nu-l voi trece.
Off... trist! Dar nu am regrete... nu am regrete deoarece nu imi bat joc de meserie. Pun suflet cand predau. Daca unul singur dintr-o clasa a inteles si a invatat ceva, sunt multumita.
Va voi tine la curent cu situatia scolara la final de semestru (am multi elevi in situatie de corigenta - of si-un cartof. Profa e de vina).

Sa fim iubiti



"Claudia, sa nu lasi sa treaca o zi fara sa vezi, fara sa auzi sau fara sa citesti ceva frumos."


Ascult muzica... nu e chiar asa potrivita pentru o zi de luni... dar, am primit link-ul si imi doresc sa aflu lucruri noi.
Prima melodie este despre o femeie inselata, care isi iubeste sotul si ii cere sa nu o raneasca din nou.
"Iubirea nu are de a face cu dreptatea, cu judecata, iubirea nu vine pentru cei meritosi, iubirea nu vine pentru cei inteligenti, iubirea nu crede ca meriti sau nu, iubirea se traieste daca o lasi sa traiasca, iubirea inseamna abandon, iubirea inseamna inima dezgolita de ego. Iar acum infruntand aceasta frica nu fac altceva decat sa deschid o noua poarta spre inima mea, pentru ca "daca iti blochezi dorintele, iti blochezi drumul tau natural de evolutie".

Exista cineva care nu isi doreste sa fie iubit? Nu cred.

E important sa iubesti, dar sa nu faci obsesie pentru acea persoana, sa ii lasi timp si spatiu pentru el, pentru sufletul lui.

Parerea mea (care conteaza - ha ha ha) este ca, iubirea e un sentiment complex si foarte greu de realizat. Dar, stiu ca nu este imposibil.

Iti doresc sa reusesti sa faci din aceasta zi o zi minunata!

Bunăstarea izvorăşte din noi; din ceea ce suntem, din ceea ce facem.