duminică, decembrie 27

Poveste trista...

O vacanta. Ea eleva clasa a VII-a. O fetita draguta, cu ochi mari si buze carnoase. Unchiul ei vine sa o ia in vizita. Toate bune si frumoase. Nu era prima vacanta petrecuta acolo. Ajunsa la destinatie, observa ca matusa nu era acasa. Dar, nicio problema. I se spune ca vine a doua zi.
Seara coboara peste oras. Lumea merge la culcare. Spre dimineata, unchiul se cuibareste langa nepoata. Incepe sa o mangaie insistent. Ea se sperie. El ii spune ca nu se intampla nimic. Ea tremura. El pleaca la servici.
Din acel moment, fetita a capatat teama de barbati. Nu ii uraste... Stie ca nu toti sunt la fel.
Timpul a trecut. Fetita a devenit femeie. Frumusica. Admirata si placuta de barbati. Cand se trecea de faza cu sarutatul si se ajungea la mangaieri, femeia spunea ca nu sunt compatibili, iar povestea se termina. A suferit ea, au suferit cei care au fost respinsi. Uneori, acestia, cereau informatii sa se indrepte, de dragul ei. Ea, dura, spunea: "Nu ai cum! Nu ne potrivim."
Femeia si-a canalizat energia pe partea profesionala. A invatat sa isi foloseasca puterea de seductie intr-atat incat sa-i fie bine.
Inca nu si-a pierdut speranta. Stie ca va veni o zi, in care va intalni un barbat bland si vesel, care o va intelege si o va iubi pana la adanci batraneti. Si vor trai fericiti...

Azi, Sfantul Stefan

Dimineata... 27 decembrie... Sfantul Stefan.
Mama imi spune ca nu e curent... bun asa. Lenevesc in pat... e duminica, e sarbatoare, mi-e somn.
Intr-un final, ma ridic, ma spal, imi fac ceva cald de baut... e rece in casa... brrr. Trimit sms-uri cu urari si privesc pe geam. Ploua...
Trebuie sa ajung la botezul unei fetite, Natalia Stefania. Devin nervoasa... nu am curent... cu ce ma imbrac? Trebuie sa gasesc ceva care nu necesita calcare. In fine... ma imbrac... ploua... e frig... asa m-as baga din nou sub plapuma... dar, hai. Curaj gaina!
Ajung la biserica. Mamica - prietena din liceu - se bucura ca am ajuns. Fetita cea mare, de 4 ani, ma intreaba cine sunt. Mama ei ii spune: "E Claudia, a fost la noi, iti amintesti?" Ii trimit pupici. Imi inapoiaza pupicii. La final, vine langa mine si imi spune ca are pauza la gradinita si ca ma pot duce la ea. Ii promit ca voi veni. Ador copiii... si ei pe mine.
Prietena mea imi spune Claudelu... Offf... ea are doi copii, iar eu inca sunt rasfatata. Nu prea sunt in apele mele. Ajung la Unirea... la Diverta, caut o jucarie pentru un baietel de 3 ani jumatate. Merg la o petrecere - intre colegii de la cursul de scriere - primesc cadouri de la Mos (tot am primit zilele astea, clar sunt o fata cuminte), dar... simt ca nu pot fi in forma, asa ca, decid sa plec dupa vreo doua ore.
In drum spre casa, in autobuz, un domn putin ametit de vaporii lui Bachus, ma intreaba ce statie este. Desi mi-e teama (sau nu-mi plac, nu stiu exact ce este) de barbatii beti, ii raspund. Imi multumeste, imi ureaza La multi ani si Craciun Fericit si imi spune sa-mi las frumusetea acasa. Ha ha ha. Clar nu ma vede bine!
Ma pregatesc de o lectura serioasa: "Deconjind ceapa" de Grunter Grass (literatura germana - un alt cadou de la Mos).
Seara frumoasa...

sâmbătă, decembrie 26

Asa, ca de Craciun

“A-nceput de ieri sa cada/Cate-un fulg, acum a stat,/Norii s-au mai razbunat/Spre apus….”
Copiii rumeni in obraji, cu nasucurile inghetate, ies la sanius. Mare galagie pe strada. Fiecare isi lauda sania, mai vitezomana, mai frumoasa. Bulgarii zboara care incotro. Rasetele rasuna pana departe, in zari. Derdelusul creste vazand cu ochii.
Noaptea soseste incet-incet. Stelele isi fac aparitia, in mod spectaculos. Parintii isi aduna copiii pe la case.
Unul singur ramane pe strada, fiind fascinat de o stea. Nu e o stea oarecare. Straluceste altfel. Mult mai puternic si parca are un mesaj de transmis. Copilul se lasa calauzit de aceasta stea. Strabate strazi, dealuri, ajunge intr-un loc unde este o liniste dorita de multi. Steaua coboara, aratandu-i un staul. Uitandu-se atent, copilul vede o lumina. Se apropie incet, dar nu intra. In staul era un prunc si mama Sa. Trei magi, ii dadeau daruri alese: aur, tamaie si smirna. I-au adus aur ca unui imparat, tamaie ca unui prooroc si invatator, smirna ca unui arhiereu, ca unuia care trebuie sa se jertfeasca pentru toata lumea. Copilul vrea sa daruiasca si el ceva. Se uita in jurul sau, si vede vasc intr-un copac. Alege 2-3 crengute si intra cu ele in staul. Se apleaca, se inchina – urmeaza gesturile magilor - si ii saruta picioarele. Pruncul rade, mama Sa este fericita si il binecuvanteaza.
Steaua ii indruma pasii spre casa. Nu intarziase mult. Copilul realizeaza ca l-a vazut pe Iisus. Isi afce rugaciunea si adoarme linistit, impacat si bucuros ca i-a daruit ceva pruncului ce se va jertfi pentru noi, oamenii.
Povestea spune ca in noaptea de Craciun, cerul se deschide si visele devin realitate. Incercati sa faceti o calatorie in sufletul vostru, sa daruiti ceva simbolic celor dragi voua – in special celor care nu au si se bucura intens de fiecare cadou – ca si cand ati darui lui Hristos.
Va propun ceva: incercati sa deveniti copii in aceasta perioada. Cititi povesti, mancati acadele, iesiti la sanius. Dumnezeu ne iubeste… ne-a daruit zapada din belsug. In atmosfera pluteste aroma Sarbatorilor Sfinte, magia noptii sfinte. Se aud glasurile ingerilor, care impletesc cununa pentru pruncul sfant. Trebuie doar sa simtim. Sa iertam, sa fim mai buni… macar acum.
Bucuria nasterii lui Iisus Hristos sa va incalzeasca sufletele!
Sa va fie casa plina, de belsug si de lumina! La multi ani cu bine, La multi ani fericiti, sa traiti!

joi, decembrie 24

Eu, cu mine, azi...

Astept acest Craciun... de obicei, ma agita si ma intristeaza Sarbatorile mari de peste an: Paste si Craciun. De multi ani (ca numar - dar au trecut atat de repede, parca au fost ieri) nu mai am o familie asa cum are toata lumea. Dar, o am pe mama - care imi e si tata si prietena de atatia ani (cam dura si exigenta cu mine, dar o iubesc enorm) - si pe sora mea angelica, minunata, care ma iubeste si ma adora... care vede realizarile mele, pe care eu le consider firesti si ma lauda si se mandreste cu mine. Sora mea, Cosmina, este ingerul din umbra, care ma tine pe linia de plutire mereu. Cand imi spune: "Sor, stii? esti minunata! si sor, stii? te iubesc si te ador!" simt ca sunt SPECIALA.
Simt ca este o perioada a schimbarii pentru mine... asa ca, am schimbat chipul blogului, si am decis sa il schimb si pe al meu... asa ca, azi am fost la coafor. Aceasi Claudie, cu alta palarie. Ha ha ha. Am mai scris ca semana cu actrita Hilary Swank. O buna prietena, farmacista, imi spune - am fost sa-mi fac provizii pentru bila mea fitoasa - : "Azi m-am gandit la tine. Sa vezi de ce. Si scoate de sub tejghea revista Marie Claire, ce o avea pe coperta pe Hilary Swank." Am inceput sa radem ca doua nebune.
Imi doresc sa fiu mai rezervata... sa nu mai strig in gura mea ce fac eu cu viata mea... Nu. Oamenii sunt rai si invidiosi. Merg pe muteste. "Mutul f___e pamantul." E mai bine asa...
Voi fi acolo unde imi doresc sa fiu, cu cine vreau sa fiu, voi scrie carti (am deja doua- una stiintifica, alta de povesti) si povesti, voi citi, voi calatori mult, va fi un an al schimbarii pe plan profesional, sunt sigura de asta... dar nu stiu exact directia spre care ma voi indrepta. Voi deveni o femeie puternica - nu ca acum nu as fi - si stapana pe ce stie sa faca. Voi deveni o femeie foarte placuta si apreciata. Voi boteza baietelul pe care doresc de mult sa-l botez. Voi fi o femeie IMPLINITA!

Cadouri si urari


Surprize neasteptate...
O buna prietena mi-a facut o adevarata surpriza... o fotografie personalizata. Multumesc!
Iar bardutul e primit de la o persoana optimista, ce a vazut intotdeauna ceva bun in mine, m-a sustinut si mi-a spus ca pot, ba chiar merit mai mult.
Multumesc oameni dragi si buni! Sper sa nu va dezamagesc si sa nu ma mai vaiet!
Sa ne vedem sanatosi in 2010!

miercuri, decembrie 23

Ho Ho Ho

"Mos Craciun exista in noi, Daca l-ai chemat..
Lasa-ti visele sa zboare si ai sa vezi..."
"Mi-a spus mie un prieten, ca sunt unele lucruri care exista, chiar daca nu exista" - Citate din "Ho ho ho" - film romanesc cu Stefan Banica Jr.

O urare cu mult optimism

O impart cu toti cei care-mi citesc blogul...
Fie ca, visele sa vi se indeplineasca... uneori e atat de simplu. Credeti-ma. Trebuie doar sa stii sigur ce vrei. Sa fii convins ca asta iti doresti si se va intampla.
Notati pe hartie dorintele (visele) pe care vreti sa le simtiti langa voi...
Dar, nu disperati... daca nu trebuie sa obtineti ceea ce cereti, nu se va intampla...
Va doresc sa fiti linistiti si buni, si zambitori, asemenea mie...
Imbratisari cu drag si voie buna!