joi, octombrie 8

Momente

Fiecare zi este o noutate pentru mine. 
Miscarile din burtica, bucuria de a-i vedea la fiecare ecografie, emotiile cand ma apuca ameteala si lesin la metrou, teama de a nu pati ceva micutii, senzatia de somn, oboseala si epuizare, frustrarea ca nu mai pot face cat imi doresc sa fac.... toate acestea ma bucura, ma fac sa plang, sa rad, sa ma organizez, sa imi stabilesc prioritati.
Uit sa mananc! Sunt mustruluita serios. Doare! Dar au dreptate! Sunt inconstienta! Acum nu mai sunt EU, ci sunt responsabila pentru doua miracole care cresc in burtica mea. Nu ii pot hrani numai cu povesti, muzica, mangaieri. Au nevoie de hrana. Cred ca au atacat deja rezervele si isi cer in continuare drepturile. 
Asadar, schimbare de plan. Concediu medical, mancare si somn de voie, la cerere! 
Credeam ca sunt mai puternica, dar se pare ca m-am inselat! Nu le pot face pe toate, oricamd, oricum, ci cu multa rabdare, atentie, dragoste si voie buna. 
Aveti grija de planurile, de visele si de dorintele voastre! Indrazniti sa credeti si sa munciti pentru realizarea lor. 

vineri, septembrie 25

Bucurii şi împliniri (transformări)

Sunt la un pas de a-mi schimba numele. Nu credeam să trăiesc acest moment vreodată!
Soţul meu chiar mi-a spus că sunt scriitoare şi că e bine să îmi păstrez numele. Dar nu! La poveşti pot folosi pseudonim, aşa că, îmi voi lua numele soţului. 
Nu credeam nici în cele mai frumoase vise că voi avea doi copii până la 40 de ani. Şi iată că mai am câteva luni şi voi ţine în braţe doi micuţi adorabili!
Nu credeam că o sarcină te poate transforma într-o femeie atât de privită şi răsfăţată.
Sunt fericită pentru că încă mai desfăşor ateliere, încă mai sunt invitată în emisiuni la radio. Învăţ în fiecare zi să mă bucur de mişcările din pântec, de faptul că am şansa de a iubi proprii mei copii. Învăţ.... deşi a fi părinte se învaţă pe parcurs. 
Nu avem banii necesari pentru a ne răsfăţa copiii, pentru a avea condiţii luxoase, dar ştiu că va fi bine şi Dumnezeu nu ne lasă la greu!