sâmbătă, martie 21

Dorința de a visa

Îmi doresc - de fapt visez - la o casă luminoasă, cu geamuri largi și un birou la fereastră, unde să scriu povești, romane și poezii pentru copii mari și mici. 
Îmi doresc - de fapt visez - să fiu întreruptă de un chiot de copii veseli ce vor sosi înfometați de la școală.
Îmi doresc - de fapt visez - să ne facem lecțiile împreună, să fim cei mai buni prieteni, să îmi citească manuscrisele și să vină cu idei, iar seara să ne așteptăm soțul/tatăl cu mâncarea pregătită, apoi să ne jucăm cu toții un SCRABBLE sau un alt joc. 
Îmi doresc - de fapt visez - să călătorim la mare, la munte, în țară și peste hotare.
Îmi doresc - de fapt visez - să am o familie frumoasă, sănătoasă, jucăușă, creativă. 
Dumnezeu... poate mă treci pe lista familiștilor.
Mulțumesc. 
Amin.

vineri, martie 20

Așa...

Inima tace.
Nu plânge, nu țipă.
Nu are dorințe.
Zăpada din zori
Mă poartă spre nori.
Fiecare vis are o literă
Ce nu este recunoscută.
Plânge.
Și tace.
Dumnezeu nu aude.
Scrie pe laptop mulțumiri 
celor care sunt fericiți.
Restul nu mai contează.

Oamenii râd.
Șoaptele tresar.
Gândurile zboară
Îngerii m-adoră.

joi, martie 19

Povești

Într-o zi un băiat a găsit o poveste de-a mea pe internet. A citit-o și mi-a scris. 
Mi-a cumpărat 15 cărți cu „Bubu în lumea bebelușilor” .... pentru a le distribui. 
Poveștile îmi aduc bucurii și oameni!