Căutându-te

În miez de noapte,

Picioarele-mi devin corzi elastice,

Ce te caută.

În umbra Lunii,

Suviţele rebele strigă după degetele tale străvezii,

Ce au lăsat amprente.

În sunetul vântului,

Sufletul îmbrăţişează norii de gheaţă,

Ce potcovesc emoţii.

Alegeri...

Ieri am primit de la un deputat, cu ocazia zilei de 8 martie, o carte "Secretele parintelui deplin" de Nancy L. Van Pelt si un CD cu Strauss. Frumos. Ma pregatesc temeinic pentru a deveni parinte... :))

Sunt trezita de telefonul prietenului-vecin care e trist ca este nevoie sa isi cumpere singur perdele. Imi marturiseste ca nu a facut acest lucru pana acum, crezand ca se va casatori si va face alegerile impreuna cu sotia. Imi pare rau cand il simt trist, dezamagit, chiar speriat uneori...
-Lasa, sotia ta va aprecia gustul tau...
-Sper sa ai dreptate...

E greu uneori sa impaci si sa linistesti oameni. Eu ma straduiesc.

M-am impacat cu mine... cu starile mele. Cand mi-e greu, stiu ca tot ce ma poate salva e zambetul si scrisul. Imi scot literele, le rog sa aleaga din sufletul meu amintiri, emotii, dureri.... si sa le coloreze. Cuvintele le transforma in pasari ce zboara spre inalt. Acolo, ingerii, le preiau ca pe baloanele de sapun, in joaca. Citind, se indragostesc de unele si le indeplinesc.

E greu sa gasesti pe cineva compatibil...
E greu sa fii bun si vesel si in acelasi timp atat de singur.
E greu sa renunti mereu TU la planurile tale pentru a multumi pe altii, care nici macar nu apreciaza.
E greu sa iubesti si sa nu primesti pe masura....
E greu sa traiesti cu teama ca vei ramane singur, desi nu va fi asa... fiecare sac isi are petecul sau.

Teama

Teama muşcă din pielea roz

Şi îi cresc solzi.

Aerul devine ocean

Ce înghite fricile, temerile, îndoielile

De culori diferite, cu forme diafane.

În orizontul violet cu gust sărat,

Teama capătă aripi

Şi devine zmeu.

Dorul de tine se adună în atomi cenuşii

Preschimbaţi în cavalerul cu armură.

În razele unui soare semicircular

Teama pare o zeiţă

Ce-mi seamănă.

Zâmbetul adormit se îmbracă în pijamale cu dungi.

Acoperim patul cu cearşaful Lunii şi visăm.

Azi pentru mine....

M-am trezit cu gust de poezie in inima si pe buze. Mi-e dor de mine, de gandurile mele, de participarea la o conferinta, de a cunoaste oameni si locuri, de lecturi in parc...
Soarele imi mangaie plapuma ce imi inveleste trupul si sufletul si dorurile si tristetile si zambetele din noapte pana in zori. Astfel, soarele afla tot ce citesc, ce imi doresc, ce simt, ce scriu... Poeziile si povestile se nasc in noapte, la lumina veiozei.
Asteptam cu nerabdare un semn ca sunt pe drumul cel bun... L-am primit. Vreau sa arunc - ma straduiesc de mult - haina mandriei si a invidiei. Vreau sa fiu eu... vreau sa devin inger.... fara emotii, fara temeri... fara rautati...
La scoala, elevii ma iau cu asalt.... proiectul "Scoala altfel" a creat stres, nebunie, atat in vietile elevilor, dar si ale profesorilor. Ne asteapta ore de munca asidua si totul pentru un experiment.
Am ajuns la intrebarea: "Anul viitor facem tot cu dvs.?" E intrebarea cea mai dureroasa... Ce sa le raspund?! Ca sistemul educational imi toaca verile pe tocator cu satarul? Ca am obosit si m-am plictisit sa dau examene mereu? Viata m-a invatat ca totul e o loterie... insa, atata vreme cat mintea iti este prietena, totul se rezolva.
Imi doresc un weekend departe.... printre lume cocheta si stele si lecturi..... :)

Poezii de seară

Cuprinsuri

Privirea ta cuprinde marea şi toate vietăţile ei.

Nisipul amintirilor este la mine.

L-am folosit pentru a construi o clepsidră

Cu forma trupurilor noastre.

Privirea ta cuprinde anotimpurile.

Primăvara când ne-am iubit

A dat naştere la arbori giganţi,

Cu forma sufletelor noastre.

Privirea ta cuprinde bibliotecile lumii.

Îmi găsesc biografia scrisă cu lacrimi violet.

Printre rânduri apar balauri şi alte iubiri,

Cu forma şarpelui biblic.

Picături

Paşii mei sunt picături de ploaie

Ce se oglindesc în băltoace.

Luna rotundă le atinge şi le îngheaţă.

Devin stalactită şi-mi amintesc de mama,

Crăiasa Zăpezilor de pe creasta sternului.

Poveştile devin măşti

Pentru ideile născute din Zei.

Timpul risipeşte cortina de fluturi din sufletul meu...

Ce păstrează în culise amintirile împletite

În romane scrise pe frunze de curmal...

Paşii mei se dezgheaţă...

Preschimbaţi în picături alungite spre cer.

Ating curcubeul ce mănâncă toate curmalele

Din romanele noastre...

Norii plantează flori de rozmarin.