eu si parintii

azi, prima sedinta cu parintii dintr-un sir luuuung!
fiecare elev a primit acest biletel:

Stimati parinti,

Luni, 20 septembrie, orele 18.00, va invit sa participati la sedinta cu parintii ce va avea loc in sala de cursuri VI-a B, la etajul I.Va astept cu interes! Multumesc frumos!

Prof. diriginte,

Claudia G.

sora mea s-a amuzat teribil. ea mi le-a imprimat, si s-a laudat la toata lumea ce dedicata sunt meseriei.
si parintii au venit in numar mare. e dificil sa fii parinte. cand m-au vazut asa tanara, mai aveau putin si-mi cereau sa-i infiez cel putin pana la anul in vara, si sa-i predau in vacanta. sincer, daca as putea face minuni, daca as putea sa invat impreuna cu ei, as face. din pacate, nu e posibil.
la final, au ramas doi trei parinti cu probleme speciale. eu sunt sensibila, si ma imresioneaza povestile lor. stiu ce inseamna sa divorteze parintii, sa fii "abandonat" definitiv de unul dintre ei - iar eu eram aproape majora cand s-a intamplat. e greu sa mergi la terapie de la varsta asta... offf...

promit, mie in primul rand, ca voi face acesti copii FERICITI!
NU SUNT PARINTE - INCA - DAR LE-AM SPUS, CERANDU-LE SA NU SE SUPERE PE MINE: "IUBITI-VA COPIII, ASCULTATI-I, ACORDATI-LE ATENTIE, MANGAIATI-i. AU NEVOIE DE ASTA. NIMIC NU INLOCUIESTE DRAGOSTEA UNUI PARINTE." CICA AU INTELES.
SA VEDEM!

a fost o dupa amiaza interesanta, si o lectie entru mine. simt ca anul acesta, dirigentia aceasta, ma va maturiza.

semne

Caut virgule,

Sa pun spatiu intre trecut si viitor.

Vreau sa traiesc cu patos, cu dor si ostentatie, prezentul.

Visele, zambetele, bratele,

Sunt purtate de un vartej cenusiu,

De praf de ceai verde si amintirea de ieri.

Ajung la coltul strazii unde vad o biserica.

Visele sunt lasate la altar,

Zambetele, femeii care vinde lumanari si icoane,

Bratele, lui Iisus i le dau in dar.

Caut exclamare pentru ziua de azi.

Cat este de frumoasa!

Caut intrebare in van,

Voi fi implinita vreodata?

Semne apar si dispar,

Ma aplec, le culeg si le pun in sertar.

Din ele voi construi un puzzle

Cu vise implinite si talent literar.

Il privesc

Il privesc, si-mi dau seama ca imi citeste gandurile.

Memoria lui este vie si o simpatizeaza pe a mea.

Zambind, imi spune:

“- Geniile nu se nasc, ci devin!

Memoria e ca un elastic.

Te stiu cu toate principiile, zambetele, tristetile,

Aberatiile si frumusetile tale.

Te stiu somnoroasa si vesela, te stiu tot timpul,

Te iubesc, te urasc, te iert si te iau cu totul.”

Il privesc si ma intreb cum poate sa fie asa calm,

Si sa ma accepte cu toane si principii,

Cu temeri si frici, cu ezitari si pacate.

Sper ca intr-o zi sa fim unul!

dansuri si culoare

daca as accepta dragostea din Venezuela, as participa la spectacole ca acesta....
cata culoare, cata viata, cata pasiune...
ce viata frumoasa cand ai curaj sa alegi!

Visare

Si-am visat ca eram iubita.

Si mi-era bine, si-mi era teama.

Stelele ma priveau speriate,

Si am tras plapuma de nori deasupra noastra.

Privirea ta rece si gandul departe, la o alta femeie,

Mai coapta, mai salbatica, mai placuta,

m-a facut sa tresar

si sa-mi fie frica.

Cu visul in buzunar,

Cu fularul la gat si dragostea la subrat,

Am pornit cu pasi grabiti la psiholog.