Linistea...o gasesc cand nu mai astept nimic de la nimeni.
E acolo mereu, nu o perturba nimeni pentru ca, de fapt, am totul.
Trebuie doar, sa invat sa caut...in mine si-n jurul meu.
Devastata, rascolita, prabusita, epuizata…de asteptari. Credeti-ma ca merit. Asa am crezut. Asa cred. Am investit mult si am asteptat un zambet, o imbratisare, o mangaiere. Ciudat! Astept gesturi si nu cuvinte.
Cred ca le voi primi cu dobanda...cand nu le mai astept.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu